Consultările politice dintre ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu și ministrul afacerilor externe din Republica Serbia, Marko Djurić
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri, 6 noiembrie 2024, consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Marko Djurić, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o desfășoară la București.
Agenda discuțiilor a inclus subiecte specifice agendei bilaterale, stadiul parcursului european al Serbiei, precum şi aspecte regionale.
Cei doi miniștri au agreat o abordare mai dinamică a cooperării bilaterale, inclusiv prin dialog intensificat și periodic la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe, o dimensiune de interes fiind cea consulară.
Oficialii au mai convenit impulsionarea și diversificarea cooperării economice bilaterale, precum și creșterea schimburilor comerciale. În acest sens, a fost subliniată relevanța organizării unui Forum economic româno-sârb.
De asemenea, pe componenta de conectivitate, care este cheie în relația bilaterală, s-a agreat impulsionarea proiectelor în domeniul energiei și transporturilor, în special a proiectului de gaze naturale Arad-Morkin, a construcției autostrăzii Timișoara-Belgrad și revitalizarea transportului feroviar. Au fost discutate și oportunitățile de consolidare a cooperării transfrontaliere, în special sub umbrela programului INTERREG IPA dintre România și Serbia (2021-2027).
Ministrul Luminița Odobescu s-a referit la importanța comunității române din Serbia și a celei sârbe din România. A subliniat necesitatea respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității înrudite cu România, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb. A fost agreată reluarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-sârbe pentru Minorități Naționale.
Ministrul român de externe s-a referit și la începerea negocierilor pentru acordul bilateral privind deschiderea de Institute Culturale la Belgrad și București, cu filiale la Vârșeț și Timișoara, un obiectiv important având în vedere beneficiile în plan inter-uman.
Cei doi miniștri au discutat și despre parcursul european al Serbiei, oficialul român reiterând susținerea României pentru parcursul european al țărilor candidate din Balcanii de Vest, precum și a celor din Vecinătatea Estică. S-a referit la beneficiile multiple și vizibile ale apartenenței la Uniunea Europeană și a încurajat autoritățile sârbe să continue eforturile necesare aderării, mai ales în contextul actual favorabil extinderii. A reafirmat disponibilitatea României pentru oferirea de expertiză relevantă Serbiei, în funcție de necesități. Ministrul sârb de externe a mulțumit pentru sprijinul acordat de către România pe calea integrării europene.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate situaţia politică și de securitate din regiune. În context, oficialul sârb a informat cu privire la situația minorității sârbe din Kosovo. Au mai fost abordate războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și consecințele sale în plan regional, evoluțiile din Republica Moldova, precum și importanța relației transatlantice.
Cu ocazia vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat un Memorandum de cooperare între institutele diplomatice ale celor două Ministere de externe, cu beneficii în domeniul pregătirii diplomatice și pentru activități specifice de cercetare.
Redăm, mai jos, transcriptul declarației ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu la finalul consultărilor comune cu ministrul afacerilor externe din Republica Serbia, Marko Duric
Bună ziua,
Îmi face o deosebită plăcere să urez bun venit domnului Marko Djuric, dragă Marko, ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, aflat în vizită oficială la București.
Aș dori să transmit și cu această ocazie, în numele autorităților române, condoleanțe poporului sârb pentru tragedia de la gara Novi Sad.
Vizita domniei sale are loc într-un context deosebit, având în vedere că anul acesta celebrăm 145 ani de la stabilirea relațiilor bilaterale dintre țările noastre. Este un număr care spune foarte multe despre îndelungata și bogata noastră istorie comună.
Am avut astăzi discuții consistente, deosebit de utile, cu privire la prioritățile de cooperare în plan bilateral, procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum și la situația de securitate în plan regional.
România și Serbia sunt state vecine, cu legături istorice și culturale solide, dar și cu proiecții similare pentru viitor, având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, de aliat NATO, precum și obiectivul Serbiei de aderare la UE. Avem, astfel, o bază solidă pentru avansarea cooperării bilaterale.
Discuțiile de astăzi au avut ca principal obiectiv agrearea unei abordări mai dinamice și mai pragmatice a dialogului politico-diplomatic, economic și sectorial dintre țările noastre.
Am agreat cu domnul ministru să ne vedem cel puțin de două ori pe an, o dată la București și o dată la Belgrad. De asemenea, am agreat intensificarea dialogului politic la nivelul Ministerului de Externe, începând cu dialogul pe partea consulară, până la sfârșitul acestui an.
De asemenea, un exemplu concret este și Memorandumul de Înțelegere pe care tocmai l-am semnat și care oferă concretețe cooperării la nivelul Institutelor noastre diplomatice.
În domeniul economic, am salutat creșterea comerțului bilateral de peste 3 ori în ultimii 10 ani, la 2,67 miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă un aspect îmbucurător.
Cu toate acestea, și am discutat acest lucru cu domnul ministru, comparând cu schimburile comerciale ale României cu țările vecine, realizăm că există încă un potențial important nefructificat.
Astfel, am reconfirmat voința comună de a contribui la impulsionarea și diversificarea cooperării economice bilaterale, într-un mod care să fie resimțit și la nivelul societăților noastre.
Am agreat, totodată, o implementare accelerată a proiectelor ce țin de interconectarea țărilor noastre și, implicit, de interconectarea Serbiei cu UE.
Cred că, la acest moment, interconectarea este cuvântul-cheie în relația noastră bilaterală. Un exemplu pozitiv în domeniul infrastructurii energetice este semnarea memorandumului privind implementarea proiectului de gaze naturale Arad-Mokrin.
În domeniul transporturilor, ne dorim să avem rezultate atât pe componenta rutieră, cât și pe cea feroviară. Mă bucur că am agreat astăzi, împreună, faptul că în ceea ce privește construcția autostrăzii Timișoara-Belgrad, trebuie să avansăm și deja s-au făcut progrese importante, iar această autostradă va avea un impact economic relevant și va îmbunătăți viețile cetățenilor români și sârbi din regiune.
Foarte mulți cetățeni sârbi folosesc aeroportul din Timișoara, având în vedere conexiunile cu diversele orașe europene pe care aeroportul nostru le oferă. Și pentru aceștia existența unei autostrăzi ar fi de mare ajutor. Iar cel mai important, evident, ar facilita inițiativele de afaceri trans-frontaliere, generând creștere economică în zonă.
De asemenea, am reiterat importanța revitalizării legăturilor feroviare directe dintre țările noastre, vorbim aici de Timișoara-Vârșeț și Timișoara-Kikinda.
Lucrăm foarte bine și dorim să continuăm în acest fel și în domeniul protejării graniței comune și al migrației. De asemenea, există proiecte de intensificare a cooperării în domeniul situațiilor de urgență.
Doresc să subliniez și cooperarea foarte bună în implementarea programului transfrontalier INTERREG IPA dintre România și Serbia, în valoare de aproape 88 milioane EUR. Programul finanțează proiecte privind protecția mediului înconjurător, adaptarea la schimbările climatice, sănătate și educație, turism și cultură, respectiv gestionarea frontierei comune.
Deschiderea de Institute Culturale la Belgrad și București, cu filiale la Vârșeț și Timișoara, reprezintă un obiectiv important al cooperării și dialogului nostru. Negocierile privind acordul bilateral au început formal odată ce partea română a finalizat recent procedurile interne de aprobare. Este un proiect important, cu beneficii pentru contactele inter-umane ce va contribui la o mai bună cunoaștere între cetățenii noștri.
Comunitatea românească din Serbia și cea sârbă din România reprezintă o punte solidă între țările noastre, iar autoritățile vor acționa pentru consolidarea rolului celor două minorități în ansamblul relației bilaterale.
În acest sens, am reliefat, în dialogul cu domnul ministru, rolul Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe privind Minorităţile Naţionale, care constituie formatul optim de dialog pentru identificarea de soluţii practice la problemele existente semnalate și am agreat împreună cu domnul ministru că această activitate a Comisiei va fi reluată în cel mai scurt timp.
Beneficiarii efortului nostru comun sunt persoanele care aparțin minorităților noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau pe teritoriul statului român.
Evident, am discutat și despre parcursul european și este cunoscută susținerea României pentru parcursul european al țărilor candidate din Balcanii de Vest, precum și a celor din Vecinătatea Estică. Și în acest cadru, am reiterat încă o dată colegului meu sprijinul constant al României pentru procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Am discutat, evident, și despre importanța alinierii la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene a țărilor candidate, mai ales în contextul regional extrem de complicat. Am convenit că vom lucra împreună în acest domeniu. Am subliniat, din propria noastră experiență, evident, importanța comunicării proactive către cetățeni a beneficiilor și responsabilităților specifice procesului de integrare europeană, precum și promovarea sprijinului european, pentru a-i oferi vizibilitatea care o merită.
Putem spune cu toată sinceritatea, și uitându-ne la progresele României din ultimii ani, că parcursul european merită orice efort. Evident că avansarea în etapele următoare necesită eforturi, inclusiv în termen de resurse umane, de capacitate administrativă și de aceea am reiterat sprijinul deplin al României și deschiderea noastră de a oferi expertiză relevantă Serbiei, acolo unde este necesar și în funcție de solicitările colegilor noștri. Deci este un mesaj ferm de deschidere și de disponibilitate deplină din partea României către toți cetățenii Republicii Serbia.
Am discutat împreună cu domnul ministru și despre consecințele negative pe care războiul din Ucraina. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei degenerează în plan regional și global. Am reamintit eforturile României în susținerea Ucrainei și am reiterat angajamentul ferm al României de a continua acest sprijin. Alături de partenerii noștri vom continua să susținem lupta pentru independență, integritate teritorială și suveranitate a Ucrainei, atât timp cât va fi necesar.
Am abordat și victoria convingătoare înregistrată de Președintele în funcție, Maia Sandu, la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2024 din Republica Moldova. Prin prezența masivă la vot, cetățenii Republicii Moldova au dat încă o dată dovadă de responsabilitate și angajament democratic, de maturitate și discernământ, într-un moment esențial pentru viitorul Republicii Moldova. Am evidențiat și cu această ocazie susținerea deplină a României pentru accelerarea parcursului său european, pentru consolidarea progreselor fără precedent înregistrate în ultimii patru ani și pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova în contextul multiplicării acțiunilor hibride, extrem de vizibile, ale Federației Ruse.
Domnule ministru,
Evident, așa cum am discutat, Balcanii de Vest reprezintă o regiune de importanță strategică pentru România. În termeni de securitate, am evidențiat faptul că România este un contribuitor important în regiune, cu o prezență militară amplă în operațiunile EUFOR-Althea din Bosnia și Herțegovina și KFOR din Kosovo.
De astfel, țara noastră va prelua în luna ianuarie 2025 comanda operațiunii EUFOR-Althea, un mandat care ne onorează și ne responsabilizează suplimentar.
Am discutat și despre alegerile din Statele Unite. Adresăm, la rândul nostru, felicitări președintelui ales Donald Trump. România a fost și va rămâne un partener strategic și angajat al Statelor Unite. Așa cum am spus, Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, precum și legătura transatlantică puternică își mențin importanța majoră. Europa și Statele Unite sunt parteneri naturali și este mai important ca niciodată să lucrăm împreună, iar România va colabora strâns cu președintele ales al Statelor Unite și va depune toate eforturile pentru ca relațiile noastre bilaterale, cât și relația transatlantică, să rămână puternice și relevante pentru toate părțile.
Domnule ministru,
Dragă Marko,
Prin discuțiile de astăzi sunt încrezătoare că am reușit să oferim un suflu nou, pragmatic, dialogului politico-diplomatic și să deschidem împreună noi linii de acțiune în consolidarea relațiilor noastre bilaterale.
Încă o dată, domnule ministru, bine ați venit la București și aveți cuvântul.
Vă mulțumesc.
