Interviu cu doamna conf. univ.dr. Maria Stoian, expert iniţiator şi promotor al conceptului de turism rural, ecologic şi cultural, fondator ANTREC România, președinte și membru în boardul EuroGites – Federaţia Europeană de Turism Rural, director al revistei Vacanțe la țară : “Satele româneşti vor fi întotdeauna o alegere optimă şi sigură pentru turişti care astfel asimilează şi mai bine ospitalitatea, autenticitatea unor zone, cunoscând atât oamenii, locurile cât şi obiceiurie lor.”
Pe doamna conf.univ.dr. Maria Stoian o puteți întâlni la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureşti – UASMV Bucureşti, acolo unde le predă viitorilor specialiști Agroturismul, în cadrul Facultății de Managament și Dezvoltare Rurală. Face acest lucru cu pasiune și dedicație de foarte mult timp și a fost cea care a descoperit că România are un potențial fantastic în ceea ce privește turismul rural, ecologic și cultural. Astfel că, în anul 1994, fară a sta prea mult pe gânduri, înființează o asociație prin care își dorește să încurajeze păstrarea culturii tradiționale românești, reușind să aducă în aceeași organizație proprietari de pensiuni turistice, restaurante cu specific românesc, meșteri populari, ansambluri folclorice și alti actori care doresc să promoveze rutele, destinațiile și obiectivele turistice din zona patrimoniului cultural, natural și imaterial al României. Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural din România – ANTREC, înființată cu suportul organizației europene de turism rural, numără astăzi peste 2.500 de membri din industria ospitalității românești, grupați în filiale județene și regionale. Și pentru că membrii ANTREC trebuiau să fie cunoscuți și identificați a construit o platformă prin care aceștia sunt promovați: revista Vacanțe la țară pe care o puteți găsi atât în format online cât și fizic, tipărită.
Trecem printr-o perioadă de schimbări în plan economic și social. Cum s-au schimbat, cum s-au diversificat cererile turiştilor în această perioadă pentru consumarea vacanțelor şi cum s-au adaptat pensiunile? Ne puteți exemplifica trendul acestui an?
Ne-am bucurat că turiştii au înţeles recomandările autorităților în ceea ce privește deplasarea la extern care avea loc odată cu consumarea timpului dedicat odihnei lor, refacerii capacității lor de muncă și care, în acest an, s-au adaptat şi şi-au reprogramat pe cât posibil sejururile. Cum era şi normal, cererea pentru turismul intern a cunoscut o evoluţie favorabilă începând cu luna iunie. În toată această perioadă, turiştii români optează pentru vacanţe în România, în principal în locuri cât mai pitoreşti, în mijlocul naturii.
Pensiunile s-au adaptat rapid şi mai ales au înţeles importanţa comunicării active în mediul online, promovarea unor informaţii pozitive, prezentarea cât mai transparentă a serviciilor lor etc. Am văzut din ce în ce mai multe fotografii pe paginile de social media (pe Facebook/Instagram, scurte filmuleţe pe canale video Facebook/Youtube) și m-am bucurat când am văzut că, în general, acestea conțin răspunsuri la întrebările adresate de către turiști proprietarilor de pensiuni, solicitări de cazare sau de participare la anumite evenimente tematice organizate toate cu respectarea regulilor de distanțare impuse de factorii de decizie etc. Mă bucură să observ o mai bună colaborare cu agenţiile de turism, care şi acestea se axează din ce în ce mai mult pe promovarea serviciilor specifice turismului rural.
Pensiunile mici şi cele mijlocii, specifice ANTREC, situate în zone relativ retrase, unde tradiţiile primează au fost şi sunt în topul căutărilor turiștilor. Aproape în tot aceeași măsură sunt căutate cele care dispun de grădini şi curţi generoase, cele care dețin facilităţi ce ţin de agrement, zonă de spa, confort sporit, toate însă armonizate cu specificul tradițional local.
Și pentru că m-ați rugat să exemplific…Pensiunea Mama Cozonacilor din Şimon-Bran este în topul căutărilor pentru zona Bran-Moieciu pentru că este un exemplu de afacere de familie unde brand-ul gastronomic și promovarea produselor locale (cozonaci, patiserie, turtă dulce, brânzeturi, păstrăvi) se îmbină cu ospitalitatea. Totodată, pensiunea este un etalon în zonă și nu numai pentru tipul de afacere continuată din generaţie în generaţie.
Apoi, Valea Prahovei începe să fie descoperită şi dincolo de ruta clasică, mai exact pe Valea Proviţei unde Pensiunea “Satul Banului” din Măgureni a devenit tot mai populară. Cu un accent pus pe arhitectura tradiţională, pe obiecte străvechi recuperate din familie, tihna într-un cadru natural departe de forfota urbană,în această vară pensiunea a fost în topul preferinţelor!
Cât despre zona Moldovei, Hanu-Ancuţei din Tupilaţi, Neamţ este un exemplu de cum un nume din alte vremuri s-a adaptat cerinţelor actuale devenind un adevărat brand. Un punct important pe harta gastronomiei româneşti, Hanu Ancuţei a amenajat un restaurant şi o terasă respectând firul poveştilor sadoveniene, dar îşi primeşte turiştii şi cu servicii de cazare de calitate.
Dar și locurile cu cadru natural, care dețin terasă în aer liber şi servicii de agrement din apropierea Bucureştiului au fost la mare căutare. Astfel, complexul agroturistic Grădina Vlahiia din Snagov a fost căutat de oaspeții veniţi să descopere “Maramureşul de lângă Bucureşti”, un circuit tematic realizat cu respectarea regulilor impuse pentru a depăși această provocare impusă de situația actuală. Acesta este un loc ideal pentru familiile cu copii dar şi pentru cei ca caută să redescopere tradiţiile, cazându-se în căsuţele maramureşene ale Grădinii Vlahiia.
În ton cu ideea de zone retrase, în mijlocul naturii, camping-urile, glamping-urile şi cazările de acest fel au fost şi ele printre destinaţiile la mare căutare. La astfel de cereri pensiunile s-au pregătit şi oferă consultanţă turistică, proprietarii furnizând informaţii despre obiectivele turistice din apropiere, asigurând serviciile de agrement: posibilităţi de închirieri biciclete, călărie, plimbări cu trăsura, trasee tematice, ateliere tematice pentru cei mici şi multe altele.
Cum a evoluat de la an la an harta destinaţiilor specifice turismului rural, ecologic şi cultural?
Pe lângă destinaţiile deja populare precum: Bran-Moieciu(cu satele pitoreşti de la poalele Pietrei Craiului), Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului, turiştii caută să descopere ospitalitatea şi natura unor locuri noi precum: Nordul Olteniei, Clisura Dunării, Delta Dunării, Munţii Apuseni, Ţara Haţegului, zona Colibiţa-Bistriţa, Sălaj. Rutele şi drumeţiile specifice ecoturimului sau turismului activ sunt şi ele la mare căutare astfel că turiştii opteză şi pentru pensiuni aflate în apropierea unor Parcuri Naţionale Ceahlău, la Vânători-Neamţ sau la Călimani, Piatra Craiului, Buila-Vânturăriţa, Cozia, Retezat etc.
Care au fost recomandările făcute de dumneavoastră pentru pensiunile şi membrii ANTREC, având în vedere această cerere pentru serviciile specifice turismului rural şi agroturismului?
ANTREC România a venit atât în ajutorul proprietarilor de pensiuni şi a altor structuri de primire turistică cât şi a agenţiilor de turism cu recomandări de circuite şi sejururi tematice urmărind diversitatea ofertelor către acestă idee de “tematic”. Mesajul nu a fost unul nou, de-a lungul celor 26 de ani promovând acest concept de rute şi trasee tematice. Multe dintre acestea s-au potrivit şi cu festivalurile pe care ANTREC le-a iniţiat sau organizat în aceşti ani, prin care se promovau producătorii locali, tradiţiile și gastronomia: Răvăşitul Oilor – Bran, Festivalul Borşului de Peşte al Deltei Dunării – Crişan județul Tulcea, Festivalul Plăcintelor – Oituz Hârja județul Bacău Festivalul Păstrăvului – Ciocăneşti județul Suceava, Festivalul de Pomana Porcului – Turia-Băile Balvanyos județul Covasna.
Dintre rutele tematice care leagă mai multe județe și zone aș dori să evidenţiez: Drumul Vinului sau Drumul Cramelor în Prahova, Buzău şi Vrancea; apoi Tradiţii şi gastronomie specifică în Delta Dunării; Acasă la meşterii populari – Oltenia, Bucovina, Maramureş. Și putem continua cu alte exemple aproape în fiecare regiune. Drumul Sării – Salinele Târgu Ocna, Cacica, Praid, Turda, Ocnele Mari, Slănic Prahova; Frumoasele noastre sate româneşti (Podu Dâmboviţei, Şirnea, Sibiel,Rimetea, Botiza,Poienile Izei, Ciocăneşti, Sadova, Humuleşti); Drumul Conacelor-Castelelor – Prahova, Oltenia de Sub Munte,Covasna şi Harghita; Două Castele într-o zi – Castelele Peleş şi Prahova; Teleleu din cramă-n cramă – Valea Proviţei, zona Dealu-Mare, Prahova. Recomndăm și rute gastronomice şi brunch-uri tradiţionale: Ţara Făgăraşului (Veneția de Făgăraș), zona Buneşti, Braşov (Criţ, Meşendorf, Viscri) etc.
Agenţiile de turism, profesioniştii din turism sau proprietarii din pensiuni s-au dovedit receptivi la propunerile noastre de promovare a traseelor tematice, introducând în ofertele lor cazări în locuri unde ne putem reîntâlni cu patrimoniul nostru cultural tradițional atât de apreciat în lumea largă.
Cum credeţi că se vor dezvolta în viitorul apropiat aceste destinaţii specifice turismului rural?
Observăm cum turiştii care participă la aceste programe şi circuite tematice asigură o sporire a veniturilor comunităţilor pe care le vizitează. În această idee de sejur tematic sunt implicaţi meşteşugarii, producătorii locali, ansamblurile folclorice cât şi câştiguri pentru tot ce înseamnă obiective culturale-religioase-istorice. Satele româneşti vor fi întotdeauna o alegere optimă şi sigură pentru turiştii care astfel asimilează şi mai bine ospitalitatea, autenticitatea unor zone, cunoscând atât oamenii, locurile cât şi obiceiurie lor. Iar prin ANTREC România şi revista “Vacanţe la ţară” vom promova acest tip de turism.
Ați ales numai parteneri puternici de-a lungul timpului și știu ca aveți unul de dată relativ recentă încheiat cu Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF. Cum se derulează parteneriatul dintre ANTREC şi CONAF?
În turismul rural, prin natura lucrurilor, în cele mai multe cazuri gazdele sunt doamne şi domnişoare. Odată cu evoluţia acestui sector, ele şi-au dezvoltat spiritul antreprenorial, reuşind să conducă cu succes şi cu o foarte bună organizare activitatea pensiunilor. Multe dintre gazde au participat activ chiar la cursuri de perfecţionare în domeniul antreprenoriatului sau la conferinţe şi reuniuni pe această teamă. Împreună cu doamna Cristina Chiriac, președintele CONAF, mă implic în proiecte și programe comune prin care să sprijinim meșteșugarii, cei care sunt ultimii pastrători ai tezaurului românesc. Aşadar, între ANTREC şi CONAF este un parteneriat bine venit ce va continua şi de acum înainte. Suntem două organizații puternice care își doresc promovarea antreprenoriatului în România alături de păstrarea tradițiilor și valorilor autentice românești.
