Cristian Popa: Stadiul PNRR: mult întârziat. Rămâne însă oportunitatea pe care nu ne permitem să o ratăm
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai ambițioasă inițiativă de reforme și investiții pe care România a avut-o vreodată la dispoziție. Cu o alocare totală de 28,5 miliarde euro (13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi), PNRR ar trebui să accelereze modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației publice și îmbunătățirea sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația, cu bani europeni.
Cu toate acestea, România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni.
În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv.
Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră.
Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd. Vom reuși să creștem rata de absorbție a fondurilor?
Stire publicata in Ziarul News cu ajutorul ZN PR & EVENTS
