Interviu cu Radu Petrovici, Manager Teatrul Național de Opereta și Musical “Ion Dacian”
În acest interviu cu Radu Petrovici, Manager Teatrul Național de Opereta si Musical “Ion Dacian”, am discutat despre evoluția și rezultatele recente ale Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, despre producțiile care au atras cel mai mare interes din partea publicului și despre rolul pe care opereta și musicalul îl joacă astăzi în peisajul cultural românesc. De asemenea, am vorbit despre planurile instituției pentru perioada următoare și despre premiera operetei Silvia, programată în perioada 26–29 martie, unul dintre evenimentele importante ale acestei stagiuni.
- Cum a arătat anul 2025 pentru Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din perspectiva rezultatelor artistice și a prezenței publicului? Care au fost cele mai importante repere ale instituției?
Anul 2025 a fost unul plin de energie și creativitate pentru Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”.Am prezentat patru producții noi (Vocea umană – o operă de Francis Poulenc, în contextul în care anul trecut România a aniversat 145 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, musicalul Romeo și Julieta – care s-a bucurat de cel mai mare succes, o piesă de teatru, Frumosul indiferent de Jean Cocteau care s-a alipit Vocii umane și de aici a rezultat un diptic cu totul neobișnuit: teatru-operă și, în fine, opereta Sânge vienez pe muzica lui Johann Strauss, la celebrerea bicentenarului regelui valsului. Am adăugat repertoriului existent încă două producții (Next to Normal și Te iubesc, te vreau, dar te schimbi) – două musicaluri de format mic, multipremiate pe Broadway și West End. Lista de realizări artistice e lungă, am să mă rezum la a mai spune că am avut 90 de spectacole de repertoriu, într-un total de 112 evenimente organizate de noi, din care, 20 au fost concerte în spațiul foarte primitor al foaierului teatrului în seria Opereta Lounge.
Publicul a răspuns foarte bine, emoționant chiar, la această schimbare a instituției, venind în număr mare: peste 50.000 de spectatori, cu 30% mai mulți decât în anul 2024. Mi se pare o creștere mai semnificativă decât pare la prima vedere, pentru că anul trecut, contextul economic și social al României era complet diferit de cel actual.
- Există producții sau reprezentații care au depășit așteptările în ceea ce privește numărul de spectatori sau impactul în rândul publicului? Ce titluri au generat cel mai mare interes?
Așa cum e ușor de imaginat, Romeo și Julieta a fost „locomotiva” stagiunii, cu 32 de reprezentații date în jumătate de an (un record pentru România) și aproape 16.000 de spectatori, la câteva reprezentații audiența a fost atât de mare încât am renunțat bucuros la locurile rezervate managementului teatrului. Dar cred că un moment foarte important a fost pentru noi și Festivalul Re:Strauss pe care l-am organizat cu ocazia unei duble aniversări: bicentenarul Strauss, de care am amintit deja, dar și 75 de ani de la înființarea Operetei de Stat. Au fost cinci evenimente, două dintre ele fiind premiera și reluarea operetei Sânge vienez, cu un grad de ocupare a locurilor de 97%. E important pentru că demonstrează că genul Opereta are încă popularitate și, mai ales, un viitor în România.
- Opereta și musicalul au un public fidel în România. Cum vedeți evoluția acestui gen de spectacol în ultimii ani și ce rol joacă teatrul pe care îl conduceți în dezvoltarea lui?
Cu siguranță că are un viitor consistent în față. Am observat că în teatrele regionale de operă, în special în Ardeal (Timișoara, Cluj, Brașov) opereta concurează serios opera atât în repertoriile instituțiilor dar mai ales în preferințele publicului. Din această perspectivă, mai largă, TNOMID ocupă 27% din totalul reprezentațiilor de operetă la nivel național, fiind principalul producător de spectacole de operetă.
- În această perioadă pregătiți premiera spectacolului Silvia. Ce aduce nou această producție și de ce credeți că va atrage publicul contemporan?
Silvia noastră e regizată de Miklos Gabor Kerenyi, pe numele său adevărat, sau KERO®, ca nume de scenă. Este, din start, o garanție a unei energii neobișnuite a spectacolului. Cei care au văzut deja Romeo și Julieta cred că înțeleg cel mai bine, pentru că tot el a pus-o în scenă. Dar, același Miklos Gabor Kerenyi a condus Opereta din Budapesta vreme de decenii și opereta face parte din ADN-ul lui, în plus cu o afinitate nativă, idiomatică pentru muzica lui Emmerich Kálmán. Și de data aceasta, artiștii din ansamblul nostru formează o distribuție foarte bună alături de tineri colaboratori, artiști aflați la începutul carierei, dar cumva, cu o pondere inversată față de Romeo și Julieta. De data asta soliștii ansamblului vor domina prin experiența vocală rolurile principale, iar invitații vor oferi condimentul tinereții lor.
- Premiera va avea loc în mai multe reprezentații consecutive, între 26 și 29 martie. Ce elemente de regie, scenografie sau distribuție considerați că vor surprinde publicul?
Aș vrea să păstrați surpriza vizuală pentru momentul spectacolului, dar pot să vă dau câteva repere care să stârnească curiozitatea: atmosfera Belle Epoque, cu aparate foto pe trepied care par desprinse din fotografii de epocă, și o sticlă gigantică de șampanie de 2 metri, care devine un adevărat element de spectacol. Pe lângă acestea, distribuția va aduce energie și momente neașteptate, iar detaliile de regie și scenografie sunt gândite să transforme fiecare scenă într-un tablou viu, care invită publicul să descopere și să se bucure de fiecare nuanță a poveștii.
- Într-un context cultural competitiv, ce strategii folosiți pentru a atrage noi categorii de public, în special tinerii, către operetă și musical?
O strategie foarte simplă: cea a onestității față de public. Marea schimbare pe care am propus-o colegilor mei, din rândul cărora am ajuns manager și în rândul cărora mă reîntorc cu plăcere să cânt în orchestră, a fost să punem publicul în centrul tuturor activităților noastre. Pare banal, dar a devenit un criteriu de selecție a proiectelor de orice fel: are valoare pentru public? Ok, se face. Nu are? Ne mai gândim.
Pe lângă această abordare, oferim și experiențe directe și interactive pentru spectatori, prin sesiuni de Q&A și autografe după spectacole. Astfel, publicul poate să descopere culisele creației, să interacționeze cu artiștii și să simtă spectacolul ca pe un dialog viu. Aceste întâlniri fac opereta și musicalul mai accesibile și mai atractive, în special pentru tineri, și transformă fiecare reprezentație într-o experiență completă, care rămâne vie și autentică pentru fiecare spectator.
- Ce alte premiere sau proiecte importante pregătește Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” pentru acest an?
Deși dependența instituției noastre de finanțarea publică este foarte mare, iar bugetul încă nu a fost comunicat, sper să punem în practică ce ne-am propus în acest an: un musical nou și original: Cantafabule, după albumul omonim al legendarei trupe Phoenix, un alt musical de format mic, Secunda doi și o producție coregrafică deosebită, un musical coregrafic, dacă se poate spune așa, numit Dance, Ballerina, Dance. Sigur, mai avem și alte ambiții, dar încă nu e momentul să le dezvălui.
- Privind pe termen mai lung, care este viziunea dumneavoastră pentru dezvoltarea teatrului și pentru consolidarea poziției sale în peisajul cultural din România?
O parte a răspunsului l-am dat deja: orientarea către public, deși este mai degrabă o strategie prin care facem să se îndeplinească viziunea noastră. Aceea de a adopta bunele practici internaționale (simultan cu dorința de a scăpa de obiceiurile proaste din teatru). Asta înseamnă să planificăm bine, strategic, să comunicăm bine, să înțelegem bine publicul nostru și să-l înțelegem și pe cel care ar putea veni.
- În promovarea spectacolelor și în apropierea de public, parteneriatele media joacă adesea un rol important. Cât de relevante sunt pentru Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” colaborările cu presa și cu partenerii media și în ce măsură acestea contribuie la vizibilitatea producțiilor și la atragerea unui public nou?
Sunt esențiale, nu doar relevante. Avem o sală de spectacole modernă și bine utilată, cu un grad de confort al spectatorului peste medie, central poziționat, dar pe care doar puțini, aproape niște inițiați l-au descoperit deja. Dar cei mai bogați spectatori sunt cei care încă n-au ajuns încă aici, pentru că au atâtea de descoperit! Anul trecut, doar 7,5% din public a aflat despre noi din media, conform unui studiu intern. Puterea presei este infinit mai mare de atât și ne simțim privilegiați de orice parteneriat nou.
Suntem recunoscători tuturor partenerilor media care ne sunt alături, pentru că fiecare colaborare contribuie la vizibilitatea producțiilor noastre și la atragerea unui public nou. Fiecare articol, reportaj sau recomandare transformă un spectacol într-o invitație deschisă pentru oameni să vină și să trăiască experiența operetei și musicalului la Teatrul „Ion Dacian”.
