Ziua Națională Brâncuși la Muzeul de Artă din Târgu Jiu – Expoziție documentară și Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”
Asociația culturală Tătărescu și Organizația Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – filiala Gorj, în parteneriat cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, organizează în perioada 19 – 24 Februarie 2024, la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, expoziția documentară „Brâncuși în presa interbelică românească (1923 – 1939)”. Deschiderea expoziției a avut loc în data de 19 Februarie 2024, cu ocazia celebrării Zilei Naționale Brâncuși.
“Scopul acestui proiect este să aducă în fața publicului personalitatea și opera marelui sculptor, prin intermediul articolelor publicate în diverse ziare și reviste românești în perioada interbelică: Timpul, Patria, România, Universul literar, Adevărul, Rampa, Vremea și altele”, a declarat Marinela Strîmbulescu, președinta Asociației culturale Tătărescu și a OFA UGIR – filiala Gorj.
Ziua Națională Brâncuși este sărbătorită din anul 2015, anul acesta împlinindu-se 148 de ani de la nașterea sculptorului care a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. Cu toate că se bucura de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi a dus o viaţă simplă, sursa sa de inspiraţie fiind chiar elementele populare, folclorice, naturale. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi a renunţat la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.
În cadrul evenimentului de la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, a fost anunțat și câștigătorul Premiului Național „Restitutio. Brâncuși” acordat de Asociația cultural-istorică Pleniceanu și Asociația culturală Tătărescu, cărora li s-a alăturat din acest an și OFA UGIR Gorj. Premiul este acordat unei personalitați din domeniul cultural care, prin opera și activitatea sa, contribuie la promovarea operei universale a sculptorului gorjean, câștigătorul de anul acesta fiind criticul de artă Pavel Șușară.
Pavel Șușară este critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător de istorie a artei, preşedintele Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO), organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.
Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea, „Brâncuși”, urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului european. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice răsăritului.
Criticul de artă Pavel Susară despre Brâncuși în contextul de acum
„ Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera sa. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii. 148 de ani înseamnă atât o consolidare a sa în conștiința publică generală, cât și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate”, a declarat Pavel Șușară.
Printre câștigătorii edițiilor trecute ai premiului „Restitutio. Brâncuși” s-au numărat sculptori consacrați, precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu.
Despre Brâncuși în presa interbelică românească:
„Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani!”
În cadrul expoziției de la Târgu Jiu sunt expuse articole apărute între anii 1923 – 1939 în presa din România, despre viața și opera sculptorului gorjean stabilit la Paris. Unul dintre aceste articole a fost publicat în ziarul „Patria” de la Cluj, în 1928, cu titlul „Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană” și prezenta celebrul proces prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepţia asupra artei moderne.
„Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani, Constantin Brâncuși n-ar fi putut niciodată să străbată acasă, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale”, se precizează într-un alt articol din anul 1924. Portretul său este completat de gazetarii vremii: „Are ceva de urs, ceva din imensa putere, dar și bunătate a urșilor. Are mușchi de muncitor, o privire și un surâs de copil, iar în mână o finețe de nervi, ce trădează pe omul de rasă.”
În paginile ziarului „Vremea” care apărea la București în anii ’30 ai secolului trecut, cititorii se delectau cu aforismele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce nu știe multă lume despre Brâncuși este faptul că, pe lângă puterea sa creatoare în arta sculpturii, acesta a fost și un mare gânditor. Aforismele despre artă reflectă gândirea și ideile sale, rezistând timpului până în zilele noastre.
Constantin Brâncuși este considerat a fi cel mai mare sculptor al secolului XX, opera sa impresionantă fiind apreciată la nivel mondial.
Articol realizat de Mioara Iofciulescu pentru Ziarul News
