Comunitatea românească din Belgia devine tot mai importantă, declară ambasadoarea Andreea Păstârnac
Andreea Păstârnac, ambasadoarea României în Belgia, a afirmat că comunitatea românească din Belgia este în creștere atât numeric cât și ca importanță. Secțiile de votare organizate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie reflectă această realitate.
Ea a explicat că, în marile orașe, în special în regiunea Bruxelles-Capitală, românii formează una dintre cele mai mari comunități de străini. Acest aspect este important pentru un oraș cosmopolit ca Bruxelles-Capitală, care pune accent pe dialogul cu noii rezidenți.
Ambasadoarea a menționat și comunitățile semnificative de români din Flandra, în special în provinciile Anvers și Limburg, unde românii constituie una dintre cele mai mari comunități de străini. Ea a subliniat importanța dialogului cu autoritățile locale și federale, evidențiind că antreprenorii români sunt pe primul loc după cei belgieni, ceea ce impune o colaborare strânsă pentru a sprijini integrarea acestora.
Pentru ultimele cicluri electorale, misiunea diplomatică română s-a asigurat că există secții de vot acolo unde sunt mari comunități românești și unde există deja un mediu asociativ. În regiunea Bruxelles-Capitală, multe secții de vot se află în comunele din nordul orașului, cum ar fi Schaerbeek, unde există două biserici românești și numeroase asociații.
Un alt aspect important menționat de ambasadoare a fost dialogul pregătitor pentru exercițiul electoral, având în vedere distribuția geografică a comunității românești și colaborarea cu autoritățile regionale din Belgia. Pentru prima dată, secții de votare au fost organizate în localități precum Arlon, Roeselare și Turnhout, unde comunitățile românești sunt foarte active. Aceste orașe au primit sprijin constant din partea autorităților locale pentru diverse activități culturale și sociale.
Sint-Niklaas este un exemplu de oraș cu o comunitate românească semnificativă, situat în apropiere de Anvers, într-o zonă cunoscută pentru activitatea agroalimentară intensă.
De asemenea, la Geel, unde există o cooperare de lungă durată cu autoritățile locale și sprijin din partea mediului asociativ belgian, va fi organizată o secție de votare.
Ambasadoarea a subliniat că distribuția secțiilor de votare se bazează și pe o analiză a modului în care s-a desfășurat votul până acum, nu doar cantitativ, ci și în colaborare cu autoritățile române și belgiene.
Românii cu dublă cetățenie pot vota și pentru autoritățile belgiene în cadrul acestui exercițiu electoral. Belgia are o infrastructură de transport bine dezvoltată, permițând accesul facil la secțiile de votare.
Ministerul Afacerilor Externe organizează 915 secții de votare în străinătate pentru alegerile europarlamentare. Cele mai multe secții vor fi în țările cu mari comunități românești: Italia (150), Spania (147), Regatul Unit al Marii Britanii (104), Germania (87), Franța și Principatul Monaco (67), Republica Moldova (52), SUA (45), Belgia (24), Austria (17), Irlanda (16), Olanda (16), Danemarca (14), Canada (12).
În Belgia, secțiile vor fi organizate la Bruxelles (10), Anvers (2), Liege, Mons, Charleroi, Bruges, Gent, Roeselare, Geel, Hasselt, Namur, Turnhout, Arlon și Sint-Niklaas (câte una).
La alegerile europarlamentare, cetățenii români cu drept de vot care locuiesc, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Cetățenii UE care votează în străinătate pot vota la o secție organizată de statul român doar dacă figurează pe listele electorale speciale.
Sursa foto: AGERPRES
