În continuarea comunicatului de presă privind declarațiile susținute de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul conferinței de presă comune cu ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Peter Szijjártó (București, 26 mai 2020), transmitem mai jos transcriptul declarațiilor omologului ungar și al sesiunii de întrebări și răspunsuri.
Péter Szijjártó: Bună ziua! Vă salut cu respect pe dumneavoastră, mulțumesc pentru invitație domnului ministru Bogdan Aurescu. Nu este prima oară când ne întâlnim, au trecut peste cinci ani de când ne-am întâlnit prima oară – dacă am numărat bine, am lucrat în această perioadă cu cinci miniștri de externe, dar și acum cinci ani, personal, am apreciat în mod deosebit colaborarea bilaterală. Sper că această relație pe care am construit-o între noi va avea un efect pozitiv și în raport cu relația noastră bilaterală.
Esența politicii externe a Ungariei aș putea să o sintetizez în două elemente: noi, în spațiul Europei Centrale, în privința cooperării central-europene suntem interesați de întărirea substanțială a acesteia, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere întotdeauna, ne-am bazat în relațiile noastre bilaterale pe respect reciproc.
Îi respectăm pe partenerii noștri, dar, ca o națiune de peste 1.000 de ani, așteptăm, desigur, acest respect. Pe această bază de respect reciproc ne dorim să fie construită colaborarea cu România. Nu trebuie ca cineva să fie fizician nuclear ca să vadă justețea afirmației că este mult mai bine să fim în relații bune decât rele și noi ne străduim să fim în relații bune.
Este interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari care trăiesc pe teritoriul Ardealului respectiv în Ținutul Secuiesc.
În ceea ce privește colaborarea cu vecinii noștri un exemplu bun poate să fie relația cu Serbia și Slovacia. Având în vedere că, acum un deceniu, nici cu slovacii, nici cu sârbii relațiile bilaterale nu erau despre cât de bine ne înțelegeam, dar după aceea, în urma unor eforturi de stabilire a încrederii, am reușit să stabilim cele mai bune relații din toate timpurile și cu sârbii și cu slovacii. Sper că, în urma eforturilor personale, cât și în urma eforturilor depuse de guvernele noastre, vom putea repara în viitor colaborarea între guvernele noastre, ungar și român.
Dacă nimic altceva, atunci pandemia ne-a arătat cât suntem de obligați aici, în inima Europei, să colaboram. În urma pandemiei, a apărut o colaborare normală, consistentă între cele două țări.
Cetățenii români pot să tranziteze Ungaria când vin din Europa de Vest sau pleacă în Europa de Vest. Cetățenii români care aterizează pe Aeroportul Internațional Franz Liszt din Budapesta pot imediat să tranziteze țara spre granița comună ungaro-română. Personal, ne-am înțeles cu domnul Bogdan Aurescu privind traficul transfrontalier care funcționează impecabil. Miniștrii noștri de interne s-au înțeles asupra faptului că prin cele 11 puncte de trecere a frontierei se poate realiza micul trafic transfrontalier. Mulțumim ajutorului autorităților române în ceea ce privește participarea la Bacalaureat pentru elevii care trăiesc aici, dar studiază în Ungaria.
Ar fi bine dacă am putea să extindem această cooperare normală, focalizată pe interes reciproc, pe care am stabilit-o în contextul epidemiei, în perioada următoare și în alte domenii. Consider că cheia pentru aceasta este să ne bazăm pe ceea ce ne leagă și pe legăturile naționale, maghiarii care trăiesc în România și românii care trăiesc în Ungaria. Aceasta ar putea să fie în mod particular un pod, având aceste două comunități care ne leagă. De aceea, îi rog pe prietenii români să se uite la maghiarii care trăiesc în România ca la o oportunitate, din punct de vedere al relațiilor noastre și al dezvoltării României. Noi, în orice caz, așa ne uităm la comunitatea românească din Ungaria. De aceea, îi și sprijinim să-și trăiască identitatea, să își îngrijească tradițiile și să își folosească limba. Și tot același lucru le cerem prietenilor români în ceea ce privește maghiarii care trăiesc în România. De aceea, aș vrea să vă informez pe dumneavoastră că de când noi guvernăm în Ungaria, de peste zece ani, am crescut de cinci ori sprijinul bugetar acordat minorităților naționale, respectiv celei românești și în acest moment este în fața Parlamentului ungar o legislație a naționalităților în baza căreia minoritățile, instituțiile operate de naționalități primesc în proprietate spațiile atâta timp cât acestea sunt folosite în scopul educațional sau cultural inițial. Sprijinim copiii acestor minorități să poată să ajungă în țările vecine, în tabere, și ne bucurăm că România sprijină participarea elevilor români din Ungaria în tabere din România. E normal ca România să sprijine comunitatea care trăiește în Ungaria, având în vedere că tot așa și noi sprijinim comunitatea maghiară care trăiește în România, aparținem aceleiași națiuni. De aceea, sprijinim activitățile religioase educaționale și economice ale comunităților respective. Considerăm că comunitățile care locuiesc pe teritoriul celeilalte țări ne leagă.
Pentru că tot vorbesc despre legături, acum pot vorbi și despre cele economice și de cea infrastructurală și de transport.
În ceea ce ne privește relațiile economice cu România sunt foarte importante pentru noi. România este al nouălea partener foarte important, anul trecut valoarea schimburilor dintre cele două țări a fost de peste 9 miliarde de euro. Companii importante din economia maghiară ca OTP și MOL funcționează cu un rol important și pe piața românească.
Am vorbit totodată despre programul de dezvoltare economică pe care îl derulăm în țările vecine, ca și pe teritoriul României. Astfel, prin programul de dezvoltare economică a Ardealului au fost realizate investiții de 250 de milioane de euro în România. În mod natural, am luat la cunoștință și respect solicitarea domnului ministru Aurescu să stabilim un acord bilateral. Pentru derularea acestuia am numit responsabilii ministeriali care se vor ocupa de această chestiune pentru continuarea acestor negocieri. Sper că vom putea ajunge rapid la o înțelegere. Suntem pregătiți să continuăm acest program.
Considerăm importantă și colaborarea noastră pe plan energetic. Ne bucurăm că în curând vor fi finalizate lucrările în baza cărora infrastructura de gaz din cele două țări va fi interconectată pentru a permite și transferul de gaz dinspre România în spre Ungaria. Începând din acest an, 1,75 de miliarde de metri cubi vor putea să fie transportați anual.
De asemenea, în august, se vor deschide noile interconectări de autostradă și sperăm că pe 10 drumuri de mai mică importanță care traversează frontiera româno-ungară, și care sunt închise astăzi, se va putea reporni traficul.
Suntem interesați să avem relații bune.
Nu vrem să participăm în dezbaterile privind politica internă a României, pentru că din păcate în ultima perioadă am fost implicați în acestea și au fost declarații regretabile, dar sperăm că acestea nu vor fi repetate în viitor. Anul acesta vor fi de două ori alegeri în România și am accepta cu plăcere să nu furnizăm teme în acestea sau în campaniile electorale care le însoțesc. În final, aș vrea să amintesc că împreună cu domnul ministru am discutat îndelung că istoria, respectiv faptele istorice sunt percepute diferit la nivel național și cred că asta este natural. Trebuie să avem în vedere că aceleași evenimente istorice pentru o națiune reprezintă o veste bună sau neutră, pentru o altă țară pot să fie o veste foarte proastă, un eveniment care să genereze tristețe colectivă.
Când noi vorbim despre decizia de la Trianon o facem pentru că respectăm evenimentele istorice, decizia de la Trianon s-a întâmplat, Ungaria și-a pierdut două treimi din teritoriu, ceea ce putem să trăim doar ca pe un eveniment incredibil de trist. Dar, în asta are dreptate ministrul Aurescu, că, în niciun mod, acest lucru nu trebuie să influențeze viitorul relațiilor noastre bilaterale. De aceea, sunt de acord că ambele guverne trebuie să lucreze pentru bunele relații, să ne respectăm sentimentele unul altuia. Domnul ministru poate să conteze pe mine, nu doar în cele 10 zile care urmează, ci tot timpul în care vom putea lucra împreună în repararea relațiilor româno-ungare. Și, pentru a putea să ne facem cu succes munca și în viitor l-am rugat pe domnul ministru să vină la Budapesta într-o vizită oficială, iar acolo vom continua discuția, în mod particular constructivă, pe care am început-o astăzi. Pentru că noi suntem responsabili de construirea relațiilor viitoare într-un mod de care să profite atât națiunea maghiară, cât și cea română. Mulțumesc pentru invitație și pentru oportunitatea acestei discuții.
Sesiune de întrebări și răspunsuri
Cristian Pantazi, G4media: Bună ziua, pentru domnul ministru Szijjártó, aș dori să vă întreb, domnule ministru, dacă până la semnarea acordului bilateral veți opri derularea programului de dezvoltare economică din vestul României?
Péter Szijjártó: Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea și investițiile s-au îndeplinit. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiții. Desigur, doresc să ne înțelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare și acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor.
Cristian Pantazi, G4media Vă mulțumesc. Și încă o întrebare legată de același subiect: în 2018, secretarul de stat Levente Magyar i-a mulțumit domnului Dragnea pentru sprijinul acordat acestui program. Este adevărat că domnul Liviu Dragnea v-a dat un acord verbal? Mulţumesc.
Péter Szijjártó: Da, nu doar că acesta a fost dat verbal, dar în 2017 am vorbit cu Teodor Meleșcanu pe această problemă chiar în această clădire și atunci am discutat condițiile operaționalizării. Desigur, domnul ministru are dreptate, din păcate niciodată nu le-am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt și astfel am stabilit programul. Am înțeles că domnul ministru dorește să facem o înțelegere în scris. Ceea ce desigur vom respecta. Pe teritoriul României se va întâmpla desfășurarea programului și fără acceptul statului român acest program nu se poate derula, în consecință încercăm sa stabilim un acord.
Bogdan Aurescu: Dacă îmi permiteți, o să adaug și eu câteva cuvinte pe acest subiect. Așa cum am discutat și am mai spus și mai devreme, acest program nu are acordul părții române. Orice fel de acord verbal sau de altă natură, care a fost eventual făcut de către un fost lider român, inclusiv sau mai ales de către un lider care nu are competențe în domeniul politicii externe, orice acord care nu este scris nu are niciun fel de valabilitate. Noi nu avem informații despre existența unui astfel de acord. Pentru a fi cu adevărat în legalitate un astfel de program, este nevoie ca el să fie făcut prin implicarea autorităților române, să fie fără țintă etnică, deci să fie nediscriminatoriu, să aibă în vedere nu doar o anumită regiune locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică și foarte important, să respecte legislația europeană și românească în materie de competiție și ajutor de stat. Dacă vom reuși să încheiem un acord care să aibă în vedere aceste principii foarte importante, cred că acest program va fi introdus în legalitate și aceasta este ceea ce noi urmărim. Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internațional, parametrilor de drept european și respectiv legislației românești, pentru că într-adevăr, el se desfășoară sau ar urma să se desfășoare pe teritoriul României.
Sunt încredințat că din discuțiile care vor urma, vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri.
Carmen Gavrilă, Radio România: O întrebare pentru domnul ministru Bogdan Aurescu. Ce aspecte sunt în acest moment nerezolvate, în aer, pe agenda comitetului de specialitate în domeniul minorităților naționale și unde anume, pe ce punct anume ne-am blocat?
Bogdan Aurescu: Noi am discutat despre acest protocol, despre care am amintit, încă din 2011. Îmi amintesc foarte bine pentru că la acel moment, ca secretar de stat, eram copreședinte al Comitetului pe problemele minorităților. Ultimul protocol a fost semnat în 2009, în iulie. Am început o nouă sesiune a acestui comitet pe 31 mai – 1 iunie 2011, îmi aduc aminte că sesiunea a fost inițiată la Budapesta, într-o întâlnire care s-a desfășurat la acel moment. De atunci s-a negociat protocolul care să acopere perioada de la încheierea ultimului protocol. Din păcate, această negociere a durat foarte mult. În 2015, când am fost la Budapesta, în mai, și am discutat cu domnul ministru Szijjártó despre acest protocol, am convenit o formulă de încheiere a lui, eventual cu marcarea, în text, acolo unde cele două părți nu se înțeleg, a pozițiilor fiecărei părți cu privire la anumite aspecte, de elemente pe agenda comitetului. Apoi a urmat, iarăși, o perioadă de negociere. În 2016, în iulie, documentul a fost finalizat și parafat. Prin urmare, din iulie 2016 putem considera că documentul respectiv este finalizat. Comitetul nu s-a mai întâlnit ulterior, prin urmare nu s-au mai putut discuta în cadrul comitetului aspectele legate de minoritatea română din Ungaria, respectiv de minoritatea maghiară din România. Și este păcat că acest lucru nu s-a mai putut întâmpla, pentru că sunt aspecte pe care, iată, le-am discutat și astăzi, legate de cele două minorități, care trebuie să fie discutate în acest cadru, care este cadrul perfect, cel mai bun cadru pentru discutarea acestor aspecte. De aceea este necesară finalizarea semnării acestui protocol, pentru a putea deschide o nouă sesiune a Comitetului, pentru a avea din nou întâlniri ale comitetului, întâlniri ale secretarilor comitetului, ale copreședinților, pentru a pregăti activitatea acestui comitet pentru ca acest comitet să-și desfășoare activitatea, pentru că noi, în România, am descurajat întotdeauna acțiunile de tip unilateral și am încurajat, dimpotrivă, discuțiile în cadrul acestui comitet, discuții care s-au dovedit întotdeauna extrem de benefice pentru cele două minorități. Prin urmare, nu avem în momentul de față pe agendă ceva de discutat, pentru că acest comitet nu s-a mai întâlnit.
Carmen Gavrilă: Încă o întrebare pentru domnul Péter Szijjártó, vă rog. Pe 15 mai, într-un interviu la Radio Kossuth, premierul Viktor Orban a declarat că, în relația majorității cu minoritatea, majoritatea nu trebuie să se simtă „străină în propria țară, în propriile localități”. Cum se împacă această idee a premierului Orban cu politica Ungariei, care susține anumite dorințe ale minorităților maghiare din alte state, ca de exemplu din România, dorințe care contravin Constituției statului respectiv? Mulțumesc!
Péter Szijjártó: Trebuie să refuz în modul cel mai hotărât ceea ce afirmați dvs. în întrebare. Niciodată nu am făcut așa ceva, ceva ce ar fi afectat ordinea constituțională a altor țări. Dacă într-o țară dată o comunitate națională sau oricine altcineva ar fi făcut o propunere privind modificarea unor puncte din Constituție, acest lucru trebuie discutat în mod democratic, aceasta este regula în toate țările din Europa, în toate țările democratice din Europa.
