Ilie Bolojan: Bugetul pe 2026 marchează trecerea de la „consum pe datorie” la investiții și disciplină fiscală
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament un discurs amplu în cadrul dezbaterii bugetului de stat pentru 2026, prezentând proiectul drept o schimbare de paradigmă în politica economică a României, bazată pe realism, investiții și disciplină fiscală.
Șeful Guvernului a subliniat că bugetul propus nu mai este construit pe estimări optimiste, ci pe o evaluare prudentă a veniturilor și pe o creștere economică moderată, adaptată contextului internațional complicat.
„Guvernul vine în fața dumneavoastră cu un buget care reflectă posibilitățile reale ale țării”, a declarat premierul în plenul reunit al Parlamentului.
Unul dintre pilonii centrali ai bugetului este orientarea către investiții, în special din fonduri europene, anul 2026 fiind considerat decisiv pentru absorbția banilor din PNRR, care se încheie în luna august.
În paralel, Executivul propune reducerea deficitului bugetar pentru al doilea an consecutiv, într-un efort de stabilizare a finanțelor publice și de creștere a încrederii investitorilor.
Premierul a atras atenția asupra nivelului ridicat al datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 60% din PIB, și asupra creșterii accelerate a costurilor cu dobânzile. Potrivit acestuia, statul va plăti în 2026 circa 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, dublu față de acum patru ani.
„Dacă nu punem frână acum, vom ajunge ca țara să fie zdrobită sub povara dobânzilor”, a avertizat Bolojan.
Discursul a inclus și critici la adresa politicilor bugetare din trecut, pe care le-a asociat cu „confortul politic pe datorie”, în detrimentul sustenabilității economice.
În acest context, premierul a pledat pentru menținerea disciplinei bugetare și pentru continuarea reformelor, inclusiv reducerea cheltuielilor, eliminarea privilegiilor și combaterea risipei.
Bugetul pentru 2026 include, potrivit acestuia, resursele necesare pentru plata pensiilor și a altor cheltuieli sociale, dar în limitele „realiste” ale economiei.
În final, Ilie Bolojan a cerut parlamentarilor să susțină proiectul, argumentând că acesta reprezintă „o cale corectă pentru România” și un pas necesar către stabilitate economică pe termen lung.
