Nicușor Dan: „Rusia rămâne o amenințare directă”, iar NATO intră într-o nouă etapă de consolidare strategică
Nicușor Dan a declarat, la finalul Summitului Formatului București 9 (B9), desfășurat la Palatul Cotroceni, că statele participante consideră Rusia principala amenințare la adresa securității regionale și euroatlantice și susțin consolidarea NATO printr-un nou concept strategic denumit „NATO 3.0”.
Șeful statului a susținut declarații comune de presă alături de Karol Nawrocki și Mark Rutte, după reuniunea liderilor din Formatul B9, organizată la București ca etapă pregătitoare pentru Summitul NATO de la Ankara.
Potrivit președintelui României, reuniunea a reunit 16 delegații și a avut drept temă centrală consolidarea securității transatlantice într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de presiunile exercitate de Rusia asupra Flancului Estic al NATO. Nicușor Dan a subliniat că statele din Europa de Est și țările nordice împărtășesc preocupări comune de securitate și au nevoie de o coordonare mai strânsă în interiorul Alianței.
„Statele din Formatul B9 și statele nordice au preocupări comune și o amenințare comună – Rusia. De aceea este logic ca pozițiile noastre să fie compatibilizate”, a afirmat președintele României.
În declarația finală adoptată la summit, Rusia este menționată explicit drept o amenințare pentru securitatea statelor participante. Totodată, documentul reafirmă sprijinul continuu pentru Ucraina, atât prin asistență militară în actualul context de război, cât și prin viitoare garanții de securitate.
Unul dintre cele mai importante subiecte discutate la București a fost conceptul „NATO 3.0”, pe care Nicușor Dan l-a descris drept o etapă de modernizare și reechilibrare a Alianței Nord-Atlantice. Potrivit acestuia, NATO revine la rolul său fundamental de alianță defensivă în fața amenințării reprezentate de Rusia, însă într-un nou context în care statele europene trebuie să își asume o contribuție mai mare la securitatea comună.
„NATO 3.0 înseamnă respectarea angajamentelor financiare, transformarea banilor în capabilități reale și dezvoltarea rapidă a acestor capabilități atât în Europa, cât și în Statele Unite și Canada. Faptul că Europa contribuie mai mult nu înseamnă că Statele Unite se retrag, ci că există o distribuție mai echitabilă a responsabilităților”, a explicat șeful statului.
Președintele a precizat că România alocă în 2026 aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă este destinată achiziției de echipamente noi și modernizării capabilităților militare. Liderii participanți au analizat și stadiul implementării angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga și au concluzionat că statele membre respectă calendarul stabilit pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Nicușor Dan a mai afirmat că relația transatlantică rămâne esențială pentru funcționarea NATO și pentru securitatea europeană, în ciuda discuțiilor privind o implicare mai mare a Europei în arhitectura de apărare comună. În acest context, liderul român a insistat asupra importanței menținerii unei prezențe militare americane semnificative în Europa și pe Flancul Estic.
Summitul B9 de la București a evidențiat și preocupările legate de securitatea regională, inclusiv amenințările hibride, atacurile cu drone și necesitatea consolidării infrastructurii defensive în statele aflate în proximitatea războiului din Ucraina.
