Deficit sub nivelul programat, investiții în creștere cu 48,6%, cheltuieli de funcționare în scãdere ca pondere în PIB
Ministerul Finanțelor a publicat astãzi, Raportul privind execuția bugetarã pe trimestrul III 2026. Documentul completeazã execuția bugetarã la nouã luni, Raportul semestrial privind situația economicã și bugetarã și prima rectificare bugetarã a anului, publicate în ultima sãptãmânã. Raportul prezintã execuția bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu perioada similarã a anului 2025.
În perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), fațã de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.
În aceeași perioadã, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.
Cumulat, la nouã luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, fațã de 5,31% din PIB în perioada similarã a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținutã în urma primei rectificãri bugetare.
Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, fațã de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.
Fațã de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinatã de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistențã socialã, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) – sub rata inflației – și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internã (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeanã) au crescut cu 10,3%.
Cumulat, în primele nouã luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scãderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.
Evoluția confirmã traiectoria de consolidare fiscalã: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținutã prin prima rectificare bugetarã, aprobatã de Guvern la 30 octombrie 2026, fãrã majorarea cheltuielilor totale. Rectificarea a asigurat, din diminuãri de cheltuieli, sumele necesare pentru sãnãtate, pensii, dobânzi și pentru plata arieratelor bugetelor locale, iar investițiile publice se mențin la aproximativ 8% din PIB.
Plãți în creștere pentru proiectele finanțate din PNRR și din programele europene
În trimestrul III, plãțile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, pentru care s-au plãtit cu 7,52 miliarde de lei mai mult (+137,6%) și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%). Distinct, plãțile aferente instrumentului european pentru apãrare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.
Încasãrile din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% fațã de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasãrile din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.
În trimestrul III, plãțile pentru proiectele finanțate din asistența financiarã nerambursabilã aferentã PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, fațã de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintã aproape jumãtate din creșterea investițiilor publice. Aceste plãți includ și componenta suportatã de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adãugatã și contribuția naționalã –, care nu face obiectul rambursãrii de cãtre Comisia Europeanã.
În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plãți, și veniturile corespunzãtoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rãmân însã supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de platã nr. 5 și nr. 6. Acestea devin definitive dupã validarea cererilor de platã de cãtre Comisia Europeanã, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR.
În primele nouã luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat circa douã treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în aceastã perioadã.
Veniturile bugetare au depãșit nivelul programat, susținute de încasãrile din TVA și de fondurile europene
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, fațã de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internã s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm de creștere și cel al veniturilor totale reflectã dinamica mai accentuatã a încasãrilor din fonduri europene.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare – și au depãșit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasãrilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasãri de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).
Evoluția reflectã inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele modificãrilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creștere a încasãrilor din TVA se va modera treptat.
Încasãrile din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificãrilor privind contribuțiile de sãnãtate, situându-se însã sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%). Încasãrile din accize au scãzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorinã, și s-au situat la 94,4% din program.
Creșterea cheltuielilor, determinatã de investiții, de costul datoriei publice și de operaționalizarea instrumentului SAFE; cheltuielile de funcționare, sub rata inflației
Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explicã integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulat, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouã luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul asigurãrilor de sãnãtate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sãnãtate. Cheltuielile de personal au scãzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul mãsurilor aplicate din a doua jumãtate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socialã au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare – personal, asistențã socialã, bunuri și servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socialã împreunã au scãzut nominal (−0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB.
Atingerea țintei de deficit este condiționatã de sumele rãmase de încasat din PNRR
Pentru finalul anului, Ministerul Finanțelor monitorizeazã, împreunã cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligațiile de platã rãmase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționatã de sumele primite efectiv, pânã la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de platã nr. 5 (depusã la 14 august 2026) și nr. 6 (finalã, depusã la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeanã, a cãror componentã de grant însumeazã 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB). Veniturile înregistrate în execuția anului 2026 din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile PNRR, corespunzãtor plãților pentru proiecte, prezintã un risc de ajustare, întrucât sumele asociate investițiilor și reformelor din PNRR sunt finanțate din granturi și rãmân definitive numai în mãsura în care jaloanele și țintele aferente sunt validate efectiv de Comisia Europeanã.
Astfel, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și finanțarea investițiilor depind de încasarea fondurilor programate și de controlul cheltuielilor pânã la închiderea anului. Ministerul Finanțelor propune și menține o conduitã prudentã în execuția cheltuielilor în trimestrul IV, pe principiul potrivit cãruia nicio cheltuialã nouã nu se angajeazã fãrã acoperire în venituri certe.
„Execuția la nouã luni aratã cã direcția este cea corectã: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste douã ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plãtit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Raportul complet privind execuția bugetarã pe trimestrul III 2026.
