Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2020
În perioada ianuarie-martie 2020p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 365 milioane euro, comparativ cu 1 120 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 640 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 39 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 137 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 219 milioane euro.
|
Contul curent al balanței de plăți (mil. euro) |
||||||
|
|
Ianuarie –martie 2019p |
Ianuarie – martie 2020p |
||||
|
CREDIT |
DEBIT |
SOLD |
CREDIT |
DEBIT |
SOLD |
|
|
CONTUL CURENT (A+B+C) |
25 743 |
26 863 |
-1 120 |
24 768 |
26 133 |
-1 365 |
|
A. Bunuri şi servicii |
22 034 |
23 939 |
-1 905 |
21 104 |
23 610 |
-2 506 |
|
a. Bunuri |
16 017 |
19 732 |
-3 715 |
15 776 |
20 131 |
-4 355 |
|
b. Servicii |
6 017 |
4 207 |
1 810 |
5 328 |
3 479 |
1 849 |
|
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor |
755 |
40 |
715 |
554 |
24 |
530 |
|
– transport |
1 851 |
784 |
1 067 |
1 395 |
571 |
824 |
|
– turism – călătorii |
576 |
1 126 |
-550 |
529 |
995 |
-466 |
|
– alte servicii |
2 835 |
2 257 |
578 |
2 850 |
1 889 |
961 |
|
B. Venituri primare |
2 322 |
1 733 |
589 |
2 335 |
1 609 |
726 |
|
C. Venituri secundare |
1 387 |
1 191 |
196 |
1 329 |
914 |
415 |
|
p) date provizorii |
||||||
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 551 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 1 235 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 248 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 799 milioane euro.
În perioada ianuarie – martie 2020, datoria externă totală a crescut cu 350 milioane euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 74 867 milioane euro la 31 martie 2020 (70,5 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2019;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2020 nivelul de 31 355 milioane euro (29,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2019.
|
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro) |
|||
|
|
Datoria externă |
Serviciul datoriei externe, martie 2020p |
|
|
Sold la 31.12.2019 p |
Sold la 31.03.2020p |
||
|
I. Datoria externă pe termen lung |
73 646 |
74 867 |
3 067 |
|
I.1. Datoria publică |
39 477 |
41 031 |
523 |
|
I.1.1. Datoria publică directă* |
39 192 |
40 760 |
508 |
|
I.1.2. Datoria garantată public |
285 |
271 |
15 |
|
I.2. Datoria negarantată public, din care: |
32 953 |
32 610 |
2 542 |
|
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor |
749 |
408 |
88 |
|
I.3. Datoria autorităţii monetare, din care: |
1 216 |
1 226 |
2 |
|
I.3.1. Alocări de DST de la FMI |
1 216 |
1 226 |
2 |
|
II. Datoria externă pe termen scurt |
32 227 |
31 355e |
14 504e |
|
Total datorie externă (I+II) |
105 873 |
106 222 |
17 571 |
|
e) date estimate p) date provizorii *) Creșterea datoriei publice directe în perioada ianuarie – martie 2020 a provenit în principal din emisiunea de euroobligațiuni a Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3 000 milioane euro, din titlurile de valoare denominate în euro cumpărate de nerezidenți de pe piața internă în valoare nominală de circa 900 milioane euro, din influența negativă a variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa -2400 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 113 milioane euro. |
|||
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2020 a fost de 5 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2020 a fost de 77,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.
Precizări metodologice
- Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: http://www.bnr.ro/Procesul-de-revizuire-a-datelor-statistice-20794.aspx.
- Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
- Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
- Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
- Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
- Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
- Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
- Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
Editor News National
