Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin
Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, joi 6 iunie 2024.
Salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 3.300 lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 lei lunar, începând cu data de 1 iulie. De asemenea, guvernul a majorat de la 200 la 300 lei din salariul lunar, pentru care nu se va plăti impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Ambele decizii, o hotărâre de guvern și o ordonanță de urgență, au fost aprobate în ședința executivului de astăzi. Câteva date de context. În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariați. Însă de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și de creșterea sumei neimpozitabile vor beneficia peste 1,8 milioane de salariați, respectiv toți angajații care se regăsesc în intervalul de salarizare 3.300-3.700 lei. Vă reamintesc, aceste noi coordonate intră în vigoare cu luna iulie și prima plată se va face în luna august.
Guvernul a aprobat înființarea Spitalului public al Sectorului 6 din municipiul București. Se pun astfel bazele construcției primului spital public generalist construit în ultimii 45 de ani în Sectorul 6 și primul de acest fel construit în București în ultimii 34 de ani. Unitatea sanitară va fi construită pe Bulevardul Timișoara. Va avea o capacitate de 307 paturi distribuite astfel: 257 de paturi pentru spitalizare continuă și 50 de paturi pentru spitalizare de zi, pentru afecțiuni care privesc neurologia, cardiologia, medicina internă, obstetrică-ginecologie, neonatologie, chirurgie, terapie intensivă, oncologie și oftalmologie. Spitalul este estimat la 145,8 milioane de euro, iar durata estimată a lucrărilor este de trei ani, din momentul demarării execuției.
Tot pentru îmbunătățirea dotării medicale, semnalez o donație importantă oferită statului român de Organizația Mondială a Sănătății: echipamente medicale, precum sisteme de ecografie mobilă, monitoare pentru pacienți și seturi de laringoscoape destinate stocurilor de urgență medicală pentru protecția populației în situații de urgență; vor fi administrate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne. Hotărârea aprobată astăzi de guvern are rolul de a face posibilă trecerea acestor echipamente medicale, în valoare de 1,1 milioane lei, în administrarea IGSU și utilizarea lor de către această instituție.
Rețeaua sanitară din subordinea Ministerului Transporturilor va beneficia de fonduri suplimentare pentru unele reparații și pentru dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanță, minim invazivă, în vederea creșterii calității actului medical. Printr-o hotărâre de guvern, bugetul Ministerului Transporturilor va primi în plus 2,8 milioane lei credit de angajament și 2,8 milioane de lei credite bugetare, iar fondurile vor ajunge la Spitalele clinice CF Witting și numărul 2 din București, Spitalul Clinic CF din Timișoara, cel din Iași, Craiova, Cluj-Napoca, Oradea, Constanța, Spitalele generale CF din Brașov, Ploiești, Pașcani, Galați, Simeria și Sibiu.
Pentru susținerea investițiilor din mediul privat, bugetul schemei de ajutor de stat IMM Plus a fost suplimentat cu aproape 2,5 miliarde de lei, ajungând astfel la aproape 15 miliarde de lei. La solicitarea premierului Marcel Ciolacu, Ministerul Finanțelor a introdus în guvern această ordonanță de urgență pentru creșterea bugetului IMM Plus. Au fost avute în vedere două argumente: numărul mare de solicitări de garantare și ritmul susținut de consum al plafoanelor de garantare, înregistrat într-o perioadă foarte scurtă de la debutul acestui program. Astfel, noile coordonate financiare ale programului permit susținerea guvernamentală pentru 13.800 de firme, cu 2.300 mai multe decât înainte de creșterea acestui buget.
Mai multe acte au fost aprobate în vederea avansării unor proiecte publice de infrastructură rutieră, de sănătate, din educație și energie.
Un proiect așteptat este drumul expres Focșani-Brăila. Pregătirea acestei investiții a mai făcut astăzi un pas important prin aprobarea de către guvern a indicatorilor tehnico-economici. Proiectul, în valoare de 6,75 miliarde lei, va avea un traseu de 73,5 km și va fi finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat, partea masterplanului de transport al României. Acest drum expres va asigura legătura rapidă între Focșani și Brăila prin două benzi pe fiecare sens și va fi conectat printr-un nod rutier la viitoarea autostradă Buzău-Focșani. Durata de execuție a investiției este de 36 de luni.
Printr-o altă hotărâre de guvern, s-a alocat suma de 125.000 lei din fondul de rezervă la dispoziția guvernului, care va suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor pentru a asigura capitalizarea inițială, ca primă etapă a înființării societății comerciale de interes strategic cu capital de stat, Carpatica Feroviar S.A. Înființarea Carpatica Feroviară S.A se va realiza în conformitate cu prevederile tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și cu legislația concurențială de la nivel european și național. Activitatea va veni în completarea cerințelor pieței de transport feroviar din țară și legăturilor internaționale de transport feroviar.
Tot legat de investiții, de această dată din domeniul educației, încă 40 de grădinițe vor putea fi realizate cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Guvernul a aprobat astăzi, printr-o hotărâre, extinderea cu 27 de luni, respectiv până la 30 martie 2026, termenul de finalizare a proiectului Reforma educației timpurii în România, ce include în total realizarea a 399 de grădinițe. 359 dintre acestea au fost deja finalizate, iar 40 de lucrări sunt încă în derulare. Cu o valoare de aproximativ 129 de milioane de euro, acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finanțării proiectului privind îmbunătățirea infrastructurii în educația timpurie din România, a fost semnat, vă reamintesc, în anul 2007.
Guvernul a aprobat transferul creanțelor deținute asupra societății Romaero S.A București, aflată în insolvență, de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Măsura vizează facilitarea restructurării și recuperarea creanțelor bugetare, pentru a stimula dezvoltarea companiei, menținerea locurilor de muncă și atragerea de investiții ulterioare, care vor ține în peisajul economic strategic al României această unitate de producție istorică.
Trecem la infrastructura sportivă, pentru că în municipiul Slatina va fi construit un complex sportiv modern. La propunerea Ministerului Dezvoltării, guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul ce va fi construit pe amplasamentul vechiului stadion, iar noua investiție este în valoare de peste 397 milioane lei şi va avea o capacitate totală de 10.670 de locuri. Complexul va beneficia și de camere pentru cazarea sportivilor aflați în cantonament, o sală de conferințe, o zonă pentru fitness, centru de recuperare, cabinete medicale, parcări și o zonă pentru activități culturale în aer liber. Cea mai mare parte a finanțării, respectiv 387 milioane de lei, va fi asigurată prin Programul național de construcții de interes public sau social, derulat de Compania Națională de Investiții, iar diferența va fi suportată de către autoritățile locale din municipiul Slatina.
Guvernul a prorogat termenele de derulare a Programului de investiții, componentă a ”Programului național ‘Timișoara Capitală Culturală Europeană în anul 2023”. Acele termene expirau inițial la 30 iunie 2024, deci peste câteva săptămâni, ele au fost prelungite până la finalul acestui an: 31 decembrie 2024. Și s-a extins astfel Mecanismul de finanțare a lucrărilor aflate încă în derulare, pentru că foarte multe au fost începute în pregătirea și în investițiile care s-au făcut pentru reconfigurarea Timișoarei de a găzdui acel eveniment de anvergură internațională și ele vor putea fi astfel finalizate și predate beneficiarilor, adică timișorenilor.
Semnalez o hotărâre ce include măsuri pentru combaterea ambroziei, o buruiană ce poate provoca forme alergice severe. Hotărârea de guvern menține obligativitatea ca autoritățile administrației publice locale să identifice anual terenurile infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a acestor autorități locale și să someze proprietarii, în vederea luării măsurilor necesare pentru prevenirea răspândirii acestei buruieni sau pentru distrugerea ei, dacă ea există deja. În plus, sunt reglementate următoarele aspecte: obligativitatea distrugerii buruienii ambrozia pe tot parcursul anului, posibilitatea ca proprietarii sau deținătorii de terenuri ori administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole să solicite autorităților administrației publice locale să efectueze lucrările de combatere a buruienii contra cost, în cazul în care, motivat, ei înșiși nu o pot distruge. Autoritățile locale pot să efectueze lucrări de combatere a buruienii ambrozia, acolo unde proprietarii sau deținătorii de terenuri nu au făcut acest lucru nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale. Iar în cazul în care proprietarii nu distrug ambrozia nici după avertismentul autorităților, se pot aplica amenzi contravenționale de la 1.000 lei la 5.000 lei, în cazul proprietarilor persoane fizice, respectiv de la 10.000 lei la 20.000 lei, în cazul persoanelor juridice.
În perspectiva zilei de 13 iulie, când marcăm o zi importantă din calendarul creștin-ortodox, Sfânta sărbătoare a Înălțării Domnului, dar și Ziua Eroilor, a fost aprobat programul manifestărilor dedicate martirilor neamului. Printr-o hotărâre de guvern, Ministerul Apărării Naționale va organiza ceremoniale militare și religioase la cimitire și monumente de război, inclusiv servicii religioase și activități cultural-educative în unitățile militare. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanțele diplomatice și prin oficiile consulare, va organiza activități pentru comemorarea eroilor români căzuți în alte țări, inclusiv depuneri de coroane și ceremonii religioase.
O altă hotărâre de guvern adoptată astăzi prevede că persoanele vârstnice aflate în centre de îngrijire, persoanele cu dizabilități sau fără adăpost vor beneficia de un ajutor ce constă în alimente, articole de îmbrăcăminte, pături, saltele și saci de dormit. Ajutorul este în valoare de peste 23 de milioane de lei și provine de la rezervele de stat, iar persoanele care au nevoie de acest ajutor îl vor primi cu sprijinul și prin intermediul Ministerului Muncii și al instituțiilor din subordinea sa.
În încheiere, vreau să anticipez, evident, cum ar trebui să știe toți românii și să se pregătească să meargă la vot, duminică, 9 iunie. A avut loc informarea coordonată de Ministerul Afacerilor Interne, dar reprezentativă pentru toate instituțiile statului care au un rol în organizarea scrutinelor de duminică, 9 iunie, o informare care a punctat faptul că instituțiile statului sunt în grafic cu toate operațiunile tehnice și financiare prevăzute de lege pentru desfășurarea în bune condiții a procesului electoral. Și au fost – vă dau câteva cifre de aici – au fost tipărite peste 22 de milioane de buletine de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi aproape 80 de milioane de buletine de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale, evident consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, consilii locale, primari, președinți de consilii județene, respectiv Primarul General al Municipiului București. Structurile MAI au desfășurat activitățile specifice pentru a superviza în colaborare cu prefecturile distribuția tuturor materialelor către secțiile de votare și sunt pregătite să asigure din data de 9 iunie și, după aceea, până la închiderea, predării tuturor materialelor electorale, ordinea publică necesară exercitării acestui drept democratic, de care ar trebui să fim conștienți măcar în această perioadă, și pe care să ni-l exercităm. Acestea au fost câteva din deciziile luate de către guvern în ședința de astăzi. Va urma, evident, un consistent comunicat care va conține mai multe detalii, iar eu vă stau la dispoziție dacă vă pot ajuta cu răspuns acum. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Știm că au fost câteva discuții în interiorul guvernului în ceea ce privește și înghețarea punctului de amendă, odată cu majorarea salariului minim pe economie. De ce nu a fost luată astăzi o decizie în acest sens?
Mihai Constantin: Acum nu știu ce înțelegeți dumneavoastră de discuții în interiorul guvernului, sunt foarte multe discuții în interiorul guvernului, inclusiv premierul a comunicat, cred că și dumneavoastră direct, această intenție. Este o decizie care – dacă oportunitatea a fost decisă, mai este un răgaz până la 1 iulie să fie și luată printr-un act normativ.
Reporter: Şi dacă acest lucru nu se va întâmpla până la 1 iulie, atunci automat amenzile ar trebui să crească odată cu intrarea în vigoare a noului salariu minim?
Mihai Constantin: Da, vorbim deja pe un scenariu ipotetic, dar, din câte știu, în prezent, punctul de amendă este 5% din salariul minim și atunci putem face deducția că va suferi modificare în consecință după data de 1 iulie, dar, repet, să ajungem acolo întâi. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! O altă problemă generată de majorarea salariului minim brut – şi decizia de a majora suma netaxabilă de la 200 la 300 lei – apare legată de plafonarea din Codul Fiscal există un prag de 4.000 lei până la care angajatorul poate să ofere beneficii dincolo de salariul minim, astfel încât să nu fie taxat. Astfel, dacă avem o sumă de 200 lei care nu este taxată, se aplică acolo unde nivelul salariului brut de bază acum este 3.300 lei; rămâne o marjă de 700 lei până la pragul de 4.000 lei prevăzut în Codul Fiscal. Înțeleg că acest prag nu a fost modificat. Or, atât suma netaxată de 200 lei crește la 300 lei și la fel și salariul minim brut crește de la 3.300 la 3.700. Rămâne practic o marjă pentru angajator de a mai oferi beneficii angajaților plătiți cu salariul minim brut doar de 300 lei, adică scade. Ce va face guvernul în acest sens? Până la urmă, guvernul dă cu o mână şi ia cu cealaltă. Pentru cei plătiți cu salariul minim nu pare mare schimbare.
Mihai Constantin: Dacă îmi permiteți, o să extrag din speța expusă de dumneavoastră, o să dau la o parte comentariile pe care vi le însușiți dumneavoastră și nu eu, și, din nou, să punctez faptul că vorbim despre o perspectivă în viitor. Aș prefera să comunicăm despre deciziile luate deja de către executiv. Aceste calcule se fac la nivelul Ministerului Finanțelor, de unde, de altfel, avem și o primă reacție în urma unei discuții prealabile acestui briefing în care s-a specificat foarte clar că nu există nicio prevedere care să interzică sau să intervină în raportul dintre angajat și angajator. Se vor face, probabil, pe fiecare SRL, pe fiecare firmă calcule și se va aplica, probabil, scenariul care va fi convenit ca mutual avantajos atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Este vorba despre aplicarea acestor prevederi adoptate astăzi, a căror expertiză, repet, rămâne să fie absorbit de către piața muncii din România și decis în consecință.
Reporter: Adică de către angajatori. Practic, angajatorii vor trebui să plătească mai multe taxe la stat dacă vor să ofere angajaților beneficii peste plafonul de 4.000 de lei care este în prezent.
Mihai Constantin: Este o concluzie care vă aparține, repet.
Reporter: Păi nu, dar este logică, din ceea ce a adoptat guvernul. Guvernul a adoptat astăzi majorarea pragului neimpozabil la 300 de lei și creșterea salariului minim brut la 3.700 de lei, păstrând pragul de 4.000 de lei. Astea sunt fapte, e situația la zi. Ce implicații va avea pentru angajatori și salariați, ne puteți spune?
Mihai Constantin: Da, vă spun că guvernul nu poate stabili decât reguli generale privind piața muncii și că piața muncii însăși își va autoregla parametri în funcție de deciziile luate de către autorități. Pot să vă mai spun un lucru…
Reporter: Se ia calcul majorarea acestui plafon?
Mihai Constantin: În motivarea acestor acte normative aprobate astăzi este specificat că ele sunt rezultatul unui dialog social, care a avut loc deja, prin Consiliul Național Tripartit, atât cu sindicatele, cât și cu patronatele și, probabil, îmi imaginez că acolo este un mediu propice pentru această reacție pe care ați spus-o și dumneavoastră și pentru decizia în comun acord a unor ajustări, dacă ele vor fi necesare. Am răspuns și colegului dumneavoastră, aceste prevederi se aplică de la 1 iulie, ceea ce oferă un răgaz acestui dialog și, eventual, unor eventuale ajustări.
Reporter: Mulțumesc!
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte mult! Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumesc foarte mult! Și aș vrea să închid acest briefing cu urarea clasică „să ne revedem sănătoși” și să mă adresez, poate, cred că milionului de tineri care au împlinit 18 ani de la precedentele alegeri și cărora m-aș adresa în mod special, să se ducă duminică la vot, să-și exercite acest drept câștigat destul de greu de părinții și bunicii lor, pe care ei poate încă nu-l apreciază, dar dacă vorbesc cu membrii mai în vârstă ai familiei, să înțeleagă mai bine importanța și greutatea exercitării acestui drept democratic. Vă mulțumesc foarte mult! Să ne revedem sănătoși, așadar!
