Briefing la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Economiei, Radu Oprea
Radu Oprea: Bună ziua! Bine ați venit la briefing-ul care urmează ședinței de guvern de astăzi. În primul rând, aș vrea să vă dau câteva vești bune din economie. Cred că ați văzut datele statistice de ieri care arătau că România, din punct de vedere al PIB-ului per capita, raportat la valoarea puterii de cumpărare, este la nivel egal cu Polonia. Avem 80% gradul de convergență față de Uniunea Europeană. Vă aduc aminte că în momentul aderării eram la 43%, ceea ce înseamnă că economia României a avut cea mai rapidă creștere în ultima perioadă de vreme și, de asemenea, prognozele sunt bune, favorabile României. Sunt instituții financiare reputabile și publicații de specialitate care spun că România va avea probabil una dintre cele mai creșteri economice anul acesta din Uniunea Europeană sau unele publicații spun că va fi chiar cea mai mare creștere. Punctual, referitor la industrie, la producția industrială, m-am uitat pe statisticile europene și am văzut că în luna aprilie suntem deja cu un 3,8% pozitiv, deși media europeană a fost negativă cu două procente, ceea ce înseamnă că industria prelucrătoare și industria în România are premise bune în acest moment. De aceea am venit astăzi, în ședința de guvern, cu schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, o schemă multianuală care are bugetul pe patru ani de zile 600 de milioane, anul acesta 149 de milioane. Pașii care urmează după aprobarea de astăzi a hotărârii de guvern care reglementează această schemă de ajutor de stat este publicarea ghidului care este gata, în transparență, semnarea ordinului de ministru pentru ghid, publicarea lui în transparență și apoi vom deschide sesiunea care va avea o durată de 30 de zile. Așa că îi rog pe cei care sunt interesați și care, cu siguranță, vor depune proiecte pentru această nouă schemă de ajutor de stat, să fie cu ochii pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru a vedea ghidul, pentru a putea să se apuce de lucru și pentru a depune proiecte bune pentru economia românească și, bineînțeles, pentru companiile pe care le reprezintă. În același timp, astăzi am avut aprobat proiectul care se referă la legea minelor, la materialele neenergetice și fac această precizare pentru că se referă doar la cele neenergetice, pentru că avem un regulament european 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului. Este din data de 11 aprilie 2024, care instituie un cadru pentru asigurare aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și modifică o sumedenie de regulamente europene. Am transpus în legea din România această posibilitate de a exploata materialele critice, cu un accent deosebit pe iazuri și pe halde. De ce spun acest lucru? Pentru că a fost un efort al europarlamentarilor români, membri în comisia de specialitate din Parlamentul European. Ei au introdus acest amendament astfel încât să existe posibilitatea: dacă în iazurile și haldele respective sunt materiale care pot fi importante pentru economia României și pentru economia Uniunii Europene, să le putem exploata, dacă există tehnologii care sunt prietenoase cu mediul și care nu produc o poluare, astfel încât să rezolvăm o problemă de mediu pe care astăzi o avem în România. Vorbim despre iazurile de decantare pe care le avem în România și despre halde. Deci, din această perspectivă, propunerea cu care am venit astăzi va rezolva probleme de mediu și nu va crea altele. În același timp, am venit cu precizări referitoare la partea de posibilitate de valorificare a golurilor miniere din saline, de către Compania Națională „Salrom”, astfel încât din punct de vedere turistic, medical, să pot fi făcute acele investiții de care aceste saline, care sunt exploatate în scop turistic, să poată fi făcute toate aceste investiții. Există această oportunitate de a redeschide mineritul pentru materialele critice, cu o condiție esențială: aceea ca reprezentanții comunităților locale, comunitatea locală să fie implicată și să își dorească acest lucru. Ceea ce înseamnă că dacă există tehnologii bune sau vor exista în viitor tehnologii care să dea încredere și confort comunităților locale, ca această exploatare minieră este prietenoasă cu mediul, eu cred că, în aceste condiții, vor putea și vom putea discuta despre activitate de minerit în România. Vă invit să vedeți exemple de bună practică din țările nordice. Există în acest moment astfel de exemple de bună practică care corespund tuturor normelor europene și cred că astfel de tehnologii – dacă se demonstrează că în iazurile, în haldele sau în minele din România există astfel de materii prime critice, care pot fi exploatate cu tehnologii bune, prietenoase cu mediul – și mineritul din România, în acest domeniu, poate să reînceapă. Dacă aveți întrebări.
Reporter: O întrebare pe un alt subiect, domnule ministru. Ieri ați participat la ședința CSAT. Vreau să vă întreb dacă au fost membri care s-au opus donării sistemului PATRIOT către Ucraina?
Radu Oprea: Există un comunicat care a fost emis pe tema ședinței de ieri din CSAT. Aceea este poziția oficială a tuturor membrilor CSAT.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să lămurim o chestiune în privința acestor modificări pe care le-ați adus astăzi la legea minelor. Se aplică în vreun fel sau există vreo implicație asupra proiectului Roșia Montană?
Radu Oprea: Nu, din ce am văzut și eu în presă astăzi, nu. Pentru că ANRM-ul, care se transformă ca instituție, are competență asupra licențelor. Licențele nu sunt în responsabilitatea ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Drept urmare, această lege nu modifică nimic din ceea ce a fost decis, referitor la Roșia Montana.
Reporter: Bun, ați spus de mai multe ori în cadrul discursului dumneavoastră despre tehnologii prietenoase cu mediul, despre faptul că trebuie să existe acceptul și implicare a comunității locale. Dacă se va ajunge la exploatarea acestor materiale critice neenergetice, dați-ne, vă rugăm, câteva exemple concrete unde ar putea fi redeschise aceste activități miniere?
Radu Oprea: Avem toate iazurile care astăzi sunt pe teritoriul României. Știm foarte bine că acolo unde există, spre exemplu, aur, există și alte metale rare. Nu știm astăzi în ce concentrație, în ce cantitate, dar dacă prin noua lege putem să facem analize, să verificăm să vedem ce concentrații sunt acolo, dacă prezintă interes și există tehnologii noi care să nu fie poluante și încep să fie astfel de tehnologii în piața globală, cu acordul comunităților locale, rezolvând o problemă de mediu, pentru că astăzi iazurile sunt o astfel de problemă, în marea lor majoritate, eu cred că poate să fie una dintre soluțiile bune. Am venit cu acest cadru legislativ ca să dăm această posibilitate. Dacă toate condițiile despre care vorbeam mai devreme sunt îndeplinite, atunci cu certitudine vom avea o astfel de exploatare minieră în România.
Reporter: Aş vrea să insist, totuşi, pentru că nu este prima dată când inclusiv dumneavoastră vorbiți despre aceste materiale critice, care sunt critice nu numai pentru noi, ci și la nivelul întregii Uniunii Europene, aș vrea să insist să ne dați câteva exemple, ce ar însemna, în cazul României, exemple de aceste materiale critice, pentru că știu că există inclusiv o hartă a lor sau, mă rog, un fel de tablou? Unde am putea avea noi o contribuție semnificativă în exploatarea lor?
Radu Oprea: ANRM sunt cei care dețin informațiile referitoare la distribuția unor astfel de materiale. Ele nu sunt publice astăzi în România. De aceea nu vă pot da astfel de informații, dar cu certitudine îmi aduc aminte ce am învățat și eu şi în liceu și în facultate. Sunt ingineri de petrol și gaze, drept urmare, sigur, geologia a fost destul de aproape și de studiată ca materie în universitatea pe care am absolvit-o. Cei de la foraj știu mai mult. Noi, la utilaj petrolier, mai puțin în domeniul ăsta, dar știu că atunci când vorbeai despre aur, vorbești întotdeauna și despre alte tipuri de materiale. În ce concentrații, n-aș ști să vă răspund astăzi. Trebuiesc făcute studii. Astăzi deschidem, prin acest cadru legal, posibilitatea de a efectua astfel de studii, de a vedea exact care sunt resursele pe care le avem în iazuri și halde. Și cu cele două condiții de care v-am vorbit mai devreme, unu: să existe tehnologii performante, prietenoase cu mediul. Doi, comunitatea locală să fie implicată și să-și dorească ca să rezolvăm o problemă de mediu. Eu cred că în România vom putea avea o nouă industrie a resurselor minerale neenergetice, care ar putea să aducă o creștere a Produsului Intern Brut și, sigur, locuri de muncă bine plătite.
Reporter: Și o ultimă întrebare: aș dori să știu – acum s-a creat acest cadru legal – au venit solicitări din partea unor autorități locale, de pildă, pentru a redeschide activități de genul acesta? Aveți solicitări, poate, și din partea privaților? Şi când am putea vedea punerea în aplicare a acestor prevederi din cadrul legislativ modificat astăzi?
Radu Oprea: În acest moment la minister, din câte știu eu, nu avem astfel de solicitări la Ministerul Economiei. Sigur, a fost o dezbatere publică atunci când a venit cu legea minelor. Au fost făcute, pentru că această lege are un trecut și are câțiva, probabil ani, de când se tot încearcă modificarea acestei legi, însă noul regulament european este cel care a deschis posibilitatea de a veni cu aceste prevederi. Eu vreau să le mulțumesc europarlamentarilor români care s-au implicat și care au reușit să introducă iazurile și haldele în acest regulament european, pentru că, din punctul meu de vedere, aici este una dintre posibilitățile pe care le avem în România și, sigur, îmi doresc, ca și dumneavoastră, să rezolvăm pentru totdeauna anumite probleme de mediu.
Reporter: Şi avem şi un orizont de timp, vă întrebam.
Radu Oprea: Este în funcție de tehnologiile care apar. Eu cred că lucrurile acestea de obicei durează. Mi-aș dori să văd în România, cât mai repede, că putem găsi astfel de tehnologii și că putem redeschide o activitate care să fie bună pentru economia românească și pentru cetățeni.
Reporter: Domnule ministru, luna trecută premierul participa la o conferință internațională BSDA. Și spunea că pregătiți un proiect ambițios: drona românească. Zicea el că poate îl vede la anul acolo. Ne puteți da detalii despre drona românească? Ce presupune mai exact?
Radu Oprea: În acest moment există mai multe, sunt două memorandumuri semnate, în două grupuri de lucru, care includ societatea Carfil SA, care este filială a ROMARM-ului. Unul dintre ele are ca obiectiv de a vedea dacă prevederile legale actuale din România pot fi îmbunătățite, pentru a avea un proiect: drona românească și, în general, drone în România, mai rapid. Al doilea memorandum, care are peste 13 instituții, vorbesc despre Politehnica din București, vorbesc despre Universitatea de Științe Agricole. Cei care – și foarte mulți care pot contribui la un concept drona românească pentru agricultură. Aceste două memorandumuri sunt semnate, au fost semnate la BSDA, din câte știu eu, deja s-au organizat. La Carfil, unul dintre proiectele Carfil se referă la un centru de pregătire a operatorilor de drone, sigur, cu dublu uz, pentru civil și pentru militar. Și pot să vă spun că alaltăieri, miercuri, la Eurosatory, care este cel mai mare târg european pentru industrie militară, am vorbit cu compania parteneră franceză care are astfel de softuri, companie parteneră a Carfil-ului, care are aceste softuri de pregătire, are simulatoarele de pregătire a operatorilor și sunt într-un progres evident de a face acest centru regional de pregătire a operatorilor pentru drone în România. Mai mult decât atât, am vorbit chiar acum, în drum spre dumneavoastră, cu colegul meu Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, despre cum facem împreună să avem o temă de proiectare pentru drona românească, și lucrul acesta o să îl stabilim într-un timp foarte scurt. Deci vom avea un proiect de cercetare, cu finalitate, din punctul meu de vedere, posibilitatea de a industrializa într-una dintre fabricile Romarm-ului produsul respectiv, prototipul respectiv, cel care va fi cercetat, astfel încât să avem proprietate intelectuală înregistrată în România. În acel moment, sută la sută vom avea o dronă românească. Mai există în acest moment un proiect al Carfil-ului referitor la drone, în care au semnat cu o companie americană, cu Periscope Aviation, au semnat deja o înțelegere, astfel încât drona pe care astăzi au conceput-o cei de la Periscope Aviation să fie fabricată în România, ei producând astăzi în China, își doresc ca să fie fabricat în totalitate. Faptul că fabrici în totalitate putem considera că este o dronă românească, dar eu cred că vom avea într-adevăr o dronă românească în momentul în care proprietatea intelectuală este a noastră. Pot să vă mai spun un lucru: am fost însoțit la Eurosatory de o companie românească care lucrează pe partea de inteligență artificială, dezvoltă anumite proiecte și am insistat să fie prezent alături de mine, atunci când vorbeam cu companii de prestigiu din Europa care produc astăzi echipament militar, pentru a arăta că atunci când vorbim despre coproducție în România, avem ce să oferim. Şi partea de cybersecurity, partea de inteligență artificială este foarte bine dezvoltată la nivelul României, în mai multe zone. Vorbim despre Cluj, despre București, despre Iași, despre Timișoara și nu numai. Cred că nu este întâmplător faptul că Agenția Europeană de Cyber Security se află în România și, iarăși, nu este întâmplător că cel mai mare număr de ingineri IT la mia de locuitori din Uniunea Europeană este România, a şasea din lume. Deci avem anumite capabilități foarte bune și le-am prezentat și companiilor europene, pentru a vedea că în România pot exista parteneriate, nu doar în sensul în care putem asambla, fabrica în România, ci putem veni alături de ei în co-producere a unor echipamente militare.
Reporter: Un orizont de timp pentru această dronă românească 100% proprietate intelectuală a României?
Radu Oprea: Sunt convins într-un timp… că n-o să treacă vara fără a avea deja tema de proiectare pentru drona românească gata.
Reporter: Deci ce înseamnă asta?
Radu Oprea: Suntem deja în… trebuie să ai o temă de proiectare pe care poate putem să o facem noi la /MEAT/, să găsim finanțarea din fonduri europene. Îmi doresc, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Sigur, toate schemele acestea sunt competitive. Trebuie ca cei care doresc și care pot să facă lucrul acesta – şi sunt astfel de institute în România, INCAS are proiecte, COMOTI are astfel de proiecte. Sunt companii private care au astfel de proiecte. Există această capacitate de a proiecta, de a cerceta și de a dezvolta astfel de drone în România.
Reporter: Le vom avea la anul sau…nu?
Radu Oprea: Eu cred că da, cel puțin ca prototip, să știți că există mai multe drone astăzi în România, ca prototip și aeriene, românești, da, și aeriene și navale am văzut că au fost expuse la BSDA. Cu echipamente, cu softuri românești, cu inteligență, să spun românească, și cu echipamente de optoelectronică proiectate de către români. Sunt mai multe companii care au astfel de proiecte, de patente deja înregistrate.
Reporter: Ce va avea în plus drona aceasta 100%, adică față de celelalte care sunt?
Radu Oprea: Eu spun că va corespunde unei nevoi. Dacă vorbeam despre drona pentru agricultură, da, cu uz civil, cu certitudine, prin faptul că institutele, asociațiile fermierilor sunt implicate în acest proiect, înseamnă că vom avea o dronă care răspunde și va fi proiectată pentru nevoile specifice României. Deci lucrul acesta poate fi făcut și eu cred în capacitatea noastră de a integra companiile și institutele de cercetare care deja există în România.
Reporter: Aș mai avea o întrebare pe Roșia Montană. Am înțeles că proiectul de astăzi nu vizează și zona respectivă, însă în același timp a expirat licența de exploatare pentru Roșia Montană Gold Corporation și nici nu a mai fost reînnoită. În acest context, credeți că ar fi oportună o exploatare din partea Guvernului României acolo, desigur, ținând cont și de mediul înconjurător, adică să nu mai fie un proiect atât de dăunător cum ar fi fost cel inițial, dar totuși să vedem locuri de muncă în zonă și cumva să crească nivelul de trai pentru oamenii de acolo?
Radu Oprea: Partea de licențe nu este responsabilitatea Ministerului Economiei Antreprenoriatului și Turismului. Ea este la agenția, la ANRM. Sigur, este un subiect care a suscitat foarte mult interes în România. Eu am spus două condiții. Una este evidentă, pentru că am văzută și felul în care a fost motivată de către Curtea de Arbitraj faptul că România a câștigat. Este evident că trebuie să fie implicate comunitățile locale și să își dorească acest lucru. Dumneavoastră vorbeați despre locuri de muncă, despre faptul că ele pot exista în acele comunități locale. Da, și eu cred acest lucru, dar vine și a doua condiție, care înseamnă ca tehnologiile care vor fi folosite să fie tehnologii prietenoase cu mediul. Eu cred că dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, da, în aceste condiții pot putem vorbi despre redeschiderea mineritului neenergetic în România, dar personal mi-aș propune ca primă țintă să identificăm posibilitățile din iazuri și din halde, pentru că acolo este evident că astăzi ele pot genera probleme de mediu și printr-o astfel de exploatare cu tehnologii noi, dacă se dovedește că există acele resurse într-o concentrație suficientă în iazuri și halde, vom putea rezolva această problemă de mediu și cred că lucrul acesta ar fi benefic și pentru locurile de muncă din zonele respective și pentru sănătatea populației din zonele respective. Dacă nu mai sunt întrebări, eu vă mulțumesc!
