Declarații susținute de șeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru Ghigiu, și de ministrul economiei, Ştefan Radu Oprea, la conferința „Calea de tranziție a industriei chimice din România către economia verde”
Alexandru Mihai Ghigiu: Bună dimineața! Sărut mâna! Hristos a Înviat! Sper ca evenimentul de astăzi să fie mai mult decât o acțiune de PR, ci să fie o discuție reală despre viitorul industriei și mai ales despre viitorul industriei chimice din România. Din păcate, domnul prim-ministru nu a putut să fie astăzi alături de noi; voi transmite eu mesajul domniei sale.
Domnule ministru, excelențele voastre, dragi invitaţi, în ultimii ani, suntem martorii unei transformări majore generate de schimbările climatice și de nevoia tot mai mare de energie curată. Industria națională, la rândul său, se află în plin proces de transformare. Pentru decarbonizarea industriei, ne pregătim să implementăm “Green Deal Industrial Plan” și regulamentul ”Net-Zero Industry Act”, recent adoptat la nivel european. Dar pentru aceasta avem nevoie de proiecte, avem nevoie de proiecte mature și avem nevoie de finanțare verde. În România, industria reprezintă un motor pentru creșterea economică. Ponderea sa în PIB este de aproximativ 23%, fără mari fluctuații, iar industria chimică deține un rol central pentru multe sectoare economice, având un caracter transversal. Industria românească face parte din familia industrial-europeană și contribuie la competitivitatea Uniunii Europene prin intermediul celor 14 ecosisteme industriale. În plan național, suntem în căutarea unor soluții pentru creșterea competitivității industriale, de aceea dorim să vedem în România localizarea mai multor investiții industriale, mai ales în sectoarele cu valoare ridicată mare. Strategia pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice sunt două documente de viziune extrem de ambițioase. Două viziuni, pe care le putem implementa doar împreună, doar prin dialog și parteneriat. În 2023, am inițiat consultări cu operatorii economici din sectoarele țiţei și gaze, industrie grea și transporturi, iar în acest an vom continua cu zona agriculturii și eficienței energetice a clădirilor. Cu siguranță, mulți dintre dumneavoastră cunoașteți deja conceptul de parteneriate pentru tranziție energetică, prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Dorim ca, prin acest dialog permanent dintre Guvernul României și sectoarele economice, să găsim cele mai bune soluții pentru decarbonizarea economiei. Dorim ca România să parcurgă o tranziție energetică ordonată și să sporim competitivitatea economiei în același timp. Mă bucur că avem astăzi un angajament ferm de colaborare din partea industriei chimice pentru tranziția energetică și sunt sigur că este doar începutul pentru alte inițiative valoroase.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va juca un rol esențial în acest proces și sunt convins că, doar într-un parteneriat real între mediul public și cel privat, putem avea rezultatele pe care ni le dorim. Vă doresc o conferință fructuoasă și sper ca rezultatele să se concretizeze într-un viitor apropiat. Semnează Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.
Ştefan Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot! Este onoare pentru mine să fiu în prezența dumneavoastră astăzi, discutând despre un subiect atât de important. Și nu este vorba doar despre faptul că suntem într-o sală plină, aglomerată, este vorba despre calitatea celor care sunt în sală, a companiilor pe care le reprezentați, cu un procent din PIB foarte important în România. Ați văzut că am schimbat un pic ordinea și am început direct cu acțiunea, am început direct cu semnare, pentru că am vrut să arătăm că ceea ce facem de fapt, în mod constant la Ministerul Economiei, la Guvernul României, acela de a fi în dialog în permanență cu industria are și trebuie să aibă și rezultate, pentru că suntem într-o perioadă de transformare, suntem într-o perioadă de schimbare. Avem un titlu al aceste conferințe generos, da, spun eu, și plin de provocări. Geografia ne este prietenă astăzi în România. Este o realitate, eram mai demult la limita Uniunii Europene, la frontiera Uniunii Europene, astăzi suntem în prima linie. Faptul că agresiunea rusească în Ucraina a schimbat geopolitica se poate transforma în oportunități pentru România. Suntem mai prezenți, suntem în centru, se vorbește mai mult despre România, dar mai mult de atât, și geologia nu este prietenă și resursele pe care le avem în România nasc oportunități, în special pentru această industrie, pentru industria chimică. Vorbesc aici despre mai multe ingrediente care trebuie să fie parte a poveștii de succes care pe care trebuie să o reprezinte dezvoltarea industriei chimice în România, cu toate provocările pe care le avem astăzi referitoare la tranziția verde. Energiile regenerabile, investițiile pe care le face astăzi în energie verde Guvernul României, faptul că la Marea Neagră raportul Băncii Mondiale arată că există un imens potențial pentru energia produsă din vânt, energia produsă din gaze și gazul este în această perioadă de tranziție și energia produsă încă o energie verde. Faptul că, în 2027, din Marea Neagră, și de la Caragele, vor fi extrase cantități mai mari de gaze, înseamnă oportunități pentru industria chimică din România, o industrie importantă, cel puțin din raportarea la structura economiei românești. Peste 20% din economia românească o reprezintă industria, inclusiv industria chimică. Avem, de asemenea, o veche tradiție în industria petrolieră. Prima rafinărie din lume a fost înființată lângă Ploiești, în 1857, de către frații Mehedințianu. Ca să fiu mai exact, ceea ce înseamnă că această industrie, prin faptul că am exploatat gaze și petrol, are astăzi și o sumedenie de sonde unde captarea și stocarea carbonului poate deveni o realitate. Probabil că este al treilea ingredient care poate transforma industria chimică din România într-o poveste de succes. Acum vin provocările. Cum vom reuși ca toate aceste ingrediente să devină realitate în România? Pentru că știm că acest proces de transformare verde necesită costuri. Un proiect de captare și stocare a carbonului pentru industria cimentului, dacă vreți, s-ar putea să coste mai mult decât fabrica. Și atunci cum facem ca această realitate de sprijinire a industriilor din Europa să devină realitate în România? De unde această finanțare? Acum mai puțin de o lună, Fondul de Inovare a fost în România, am avut o zi a porților deschise, industria a fost prezentă; urmare a acestui proces, sunt cel puțin două companii care au depus proiecte pe Fondul de Inovare. Din păcate, în zona aceasta din estul Europei și Centrală nu prea am văzut urme ale Fondului de Inovare. Din păcate, sume din acel fond nu au fost trase în această zonă, în România, deloc. Și atunci am semnat scrisori de susținere a companiilor prezente în România, pentru ca banii din Fondul de Inovare să fie prezenți și în România și să susțină industria românească. Nu este singura resursă, nu este singura zonă. Astăzi și prin S TEP, spre exemplu, în zonele în care sunt cele șase județe în Fondul de tranziție justă, pot fi alocate resurse pentru industrie. Căutăm, împreună cu industria, aceste modalități de a finanța, care sunt cele mai bune scheme de ajutor de stat, felul în care se poate implica Guvernul pentru a susține industria. Cred că ceea ce s-a întâmplat la Anvers este un lucru important, pentru că spune despre faptul că dumneavoastră, reprezentanții industriei, vă doriți să fiți prezenți în Europa și, sigur, trebuie să fim realiști și să înțelegem exact cum putem să facem acest lucru. Probabil că și această conferință de la București va aduce astăzi mai multe răspunsuri la aceste întrebări, la aceste provocări. Eu cred că România este pe un drum bun, avem toate aceste posibilități și oportunități. Important acum este dialogul pe care îl avem împreună și sper ca memorandumul pe care l-am semnat astăzi, scrisoarea de intenție să fie încă o cărămidă pe calea pe care am început să construim împreună, astfel încât – și mă uit la investitorii cu potențial din această sală – să vină în România și să investească, pentru că vom avea și gaz în continuare, și petrol, și energie verde, și posibilitatea de captare și stocare a carbonului și, de ce nu, când vom progresa tehnologic, și hidrogen. Cred că toate ingredientele sunt astăzi în România pentru a avea din industria chimică o poveste de succes și a reuși într-un final să echilibrăm și noi balanța comercială.
Vă mulțumesc mult!
