În cadrul sesiunii aniversare a Academiei „Nicolae Breban – 90 de ani”, Romfilatelia i-a oferit autorului o piesă unică de artă filatelică
Academia Română a organizat joi sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90”. Romfilatelia i-a oferit autorului „Buneivestiri” un obiect filatelic unic, având în centru cartea poștală aniversară completă.

Întreaga carte poștală Romfilatelia îmbină textul unui citat al cunoscutului romancier cu portretul grafic provocator al unor opere literare alese: „După o vreme, m-am așezat pe marginea unui drum, care era viața mea”. Cronica unui destin împlinit al romanului românesc.”
Secretarul general al Academiei Române, Ioan Dumitrache, moderatorul evenimentului, Mihai Cimpoi, prof. univ. dr. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Bogdan Crețu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și prof. univ. dr. Paul Cernat de la Universitatea din București au omagiat viața și opera scriitorului Nicolae Breban.
Academicianul Nicolae Breban a răspuns la alocuțiunile cu ocazia zilei sale de naștere.
În plus, în cadrul evenimentului, scriitorului i-a fost dedicat un număr special al revistei „Contemporanul – ideea europeană”.
Nicolae Breban, membru corespondent al Academiei Române din 1997 și ales membru titular în 2009, este romancier, eseist, poet, dramaturg și publicist, cu peste 50 de lucrări publicate în țară și în străinătate.
Debutul său literar a fost o proză scurtă din 1957 în revista „Viața studențească” (schița „Doamna din vis”). Trei ani mai târziu, în 1961, a apărut în „Gazeta literară”, „Luceafărul” și „Scrisul bănățean” cu schițe și povestiri.
Academia Română i-a acordat Premiul „Ion Creangă” pentru opera sa de debut, „Francisca” (1965).
Au urmat cărțile În absența stăpânilor, Animale bolnave, Îngerul de gips, Noapte bună, Don Juan, Drumul spre zid, Urmărire și seducție, Zi și noapte, Voința de putere, Puterea nevăzută și Frica, precum și trilogia Amphitryon (I. Demonii mărunți; II. Procurorii; III. Alberta).
Culegerea de povestiri „Orfeu în infern” și volumele de eseuri „Riscul în cultură”, „Spiritul românesc în fața dictaturii”, piesele de teatru „Bătrâna și fluturele”, „Aleea șoarecilor”, „Ursul și știuca”, poeziile „Elegii pariziene”, „Cântece”), portrete și polemici literare, memorii, precum și scenarii de film („Adolescentul neastâmpărat”, 1969; „Printre dealurile verzi”, 1971) se numără printre operele sale.
Lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi, printre care bulgară, letonă, lituaniană, rusă, maghiară, franceză, italiană, germană și suedeză.
Pe lângă Premiul „Opera Omnia” (2000) și Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968, 1977, 1994), a mai fost distins cu Premiul Național de Proză „Ion Creangă” – Opera Omnia (2018). În anul 2000 a primit din partea Președintelui României Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer „pentru merite artistice deosebite și pentru promovarea culturii”.







