Industria protejării pădurilor prosperă cu 628 milioane de Euro absorbite, economia forestieră se sufocă în procedurile de mediu
Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Tánczos Barna. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice.”
În paralel, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe proiectul de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.
Așa cum atrage atenția Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.”
În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement. Efectul? Adâncirea blocajelor din sector.
Pe fond, sunt mai bine de 3 ani de când a fost declanșată procedura de infringement iar Ministerul nu a promovat o soluție aplicabilă pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
În tot acest timp au fost multe runde de dezbateri, dar toate soluțiile propuse au fost ignorate, inclusiv cele inspirate din modele funcționale în alte țări europene.
Între modelele propuse:
Modelul finlandez: Ministerul elaborează o hartă națională a habitatelor și speciilor protejate și a măsurilor de conservare. La începerea procedurii de elaborare a amenajamentului silvic proprietarul notifică APM-ul, agenția îi comunică prin suprapunerea hărții proprietății cu harta națională măsurile de conservare pe care trebuie să le implementeze, se stabilesc măsurile de compensare pentru proprietar pentru restricțiile asumate care sunt asumate prin angajament. La elaborarea amenajamentului, proprietarul include măsurile de conservare în amenajament. După finalizarea acestuia APM-ul constată preluarea măsurilor de conservare în amenajament iar evaluarea de mediu se finalizează rapid în etapa deciziei de încadrare (pre-assessment).
Modelul croat: Măsurile de conservare sunt stabilite unitar pe nivel național, pentru fiecare specie și habitat, împreună cu valoarea compensațiilor pentru asumarea restricțiilor. La elaborarea amenajamentului silvic sunt incluse măsurile de conservare. Nu există plan de management al siturilor Natura 2000, evaluarea de mediu se finalizează rapid in etapa de încadrare, amenajamentul silvic este unificat cu planul de management al sitului.
Modelul slovac și austriac: impactul de mediu al lucrărilor silvice este evaluat la scară regională, cu propunerea de măsuri de conservare pentru speciile și habitatele protejate. La elaborarea amenajamentelor silvice individuale, se preiau măsurile de conservare agreate la nivel regional, iar evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice se finalizează în cvasitotalitatea cazurilor în etapa de încadrare – procedura simplificată.
Toate aceste modele au fost prezentate repetat în dezbaterile publice, modelul slovac fiind prezentat chiar în cadrul unei sesiuni de asistență tehnică din partea Comisiei Europene solicitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
La dezbaterea din 18 ianuarie 2023, dl Secretar de Stat Ionuț Sorin Banciu a arătat ca evoluția către astfel de modele este de dorit, dar România este într-o altă realitate: planuri de management pentru fiecare sit Natura 2000, fără măsuri unitare de conservare, cu obligații de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor Natura 2000 în amenajamente. Și de aici toată complicația – cu procedură de studiu de evaluare adecvată și raport de mediu pentru fiecare amenajament.
Bine, dar de ce stăm de trei ani în această realitate?
În comunicatul Nostra Silva se arată: „Rezultatul este un fel de neo-iobăgie, o situație în care este golit de conținut dreptul de proprietate, proprietarul de pădure fiind la discreția absolută a Ministerului, a diferitor agenții naționale și a unui consorțiu de ONG-uri “de mediu” pentru care “protecția” pădurilor este extrem de profitabilă: așa cum am arătat mai sus au “absorbit” în ultimii 16 ani peste 628.000.000 Euro din fonduri europene și de la bugetul de stat. S-a creat o adevărată industrie a protejării pădurilor.”
Sumele cheltuite de statul român pentru elaborarea planurilor de management ale siturilor Natura 2000 sunt colosale, în condițiile în care abia 50% din situri au planuri de management.
Urmează alte alocări financiare din PNRR și apoi planurile de management ale siturilor trebuie revizuite, căci nu sunt valabile decât 10 ani. Cele mai multe au fost aprobate în 2016-2017, deci în curând trebuie revizuite și apoi trebuie revizuite în termen de 1 an și amenajamentele silvice, care trebuie să preia prevederile noilor planuri de management. O continuă revizuire!
În mod evident, există interese financiare uriașe pentru a se menține acest haos al elaborării planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și ale revizuirii acestora. Amenajamentele silvice sunt doar o victimă colaterală prin obligația de preluare a prevederilor planurilor de management ale siturilor și procedura de mediu subsecventă complicată.
În fapt, măsurile de conservare propuse de planurile de management ale siturilor sunt foarte simple și unitare pe nivel național. Un studiu realizat de INCDS Marin Drăcea pentru evaluarea compensațiilor a identificat următoarele măsuri de conservare:
• Sub protecție integrală – suprafețe foarte reduse.
• Gospodărirea pădurilor prin lucrări speciale de conservare.
• Revenirea la tipuri natural-fundamentale de pădure prin substituirea arboretelor. Interzicerea utilizării speciilor non-native.
• Menținerea unei cantități de lemn mort pe hectar.
• limitarea folosirii mijloacelor de combatere chimică.
• declararea de zone de liniște și interzicerea lucrărilor de exploatare în timpul cuibăritului.
• menținerea unei structuri forestiere mozaicate, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni – peste 80 ani.
• interzicerea construirii de noi drumuri forestiere și de noi drumuri de exploatare în sit sau părți ale acestuia.
Practic, măsurile de conservare sunt unitare pe nivel național, ușor de standardizat pe specii și habitate și ușor de transpus pe o hartă națională a acestor restricții. Iar impunerea acestora ar trebui să vină doar după acordarea de compensații.
Ceea ce șochează în poziția Ministerului este lipsa oricărei preocupări pentru efectele economice și sociale ale HG-ului privind revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. În dezbaterea de miercuri s-a arătat cu multe argumente tehnice că se solicită foarte multe informații din partea proprietarului, transferându-se obligații ale autorității, ceea ce face ca pe parcursul procedurii să apară solicitări de clarificări, cu foarte multe instituții implicate, ceea ce conduce la o procedură foarte lungă.
În mod evident, această procedură extrem de lungă conduce la limitări în recoltarea masei lemnoase, cu reducerea volumului disponibil pe piață:
• minim 70% din amenajamente vor intra în revizuirea evaluării de mediu, dintre care cea mai mare parte vor intra pe procedura lungă, cu studiu de evaluare adecvată și raport de mediu.
• pentru restul de 30% din fondul forestier, cu peste 3.000 de amenajamente care se aplică fără evaluare de mediu, doar cu aviz CTAS, situația este foarte neclară: temeiul juridic din Codul Silvic al aplicării acestora în baza avizului CTAS a fost abrogat.
• nu există în proiectul de HG nici măcar o clarificare privind continuarea partizilor contractate sau autorizate la exploatare în momentul începerii procedurii de revizuire a evaluării de mediu.
• nu mai menționăm lipsa capacității APM-urilor și a evaluatorilor de mediu care să preia volumul atât de mare de lucrări care vor trebui făcute.
Ministerul Mediului este unicul responsabil pentru neimplementarea timp de 3 ani de zile, de când există această problemă în dezbatere, a unei proceduri de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice aplicabile, care să nu producă blocaje în continuitatea recoltării masei lemnoase. Iar în fapt, haosul creat este profitabil pentru „industria protejării pădurilor”. Cu costuri economice și sociale uriașe.
