
Interviu cu Sorina Tulan, fondator INEDIT și Președinte al Sucursalei CONAF Satu-Mare: “Şi femeile antreprenor au nevoie de suport, încurajare și informare.”
S-a născut la Iași și a urmat cursurile școlii gimnaziale și liceale din Dorohoi, fiind așadar o moldoveancă adevarată. A absolvit Facultatea de Tehnologia și Chimia Confecțiilor Textile și a Tricotajelor din Iași, specializarea Confecții Textile. În ultimul an de facultate, în cadrul excursiilor de studii, a vizitat multe fabrici de profil din țară. A ajuns și la Satu-Mare unde, vizitând Mondiala, a avut loc prima ei mare poveste de dragoste cu industria pentru care s-a pregătit și s-a hotărât să rămână pe acele meleaguri. Astfel încât, a cerut să fie repartizată ca proaspăt inginer la această fabrică-etalon pentru industria ușoară la acea vreme.
Sorina face parte din generația antreprenorilor din anii ’90, perioadă în care, alături de alte două colege cu care lucra în Mondiala, au deschis o afacere mică la început dar care a crescut odată cu maturizarea comunității antreprenoriale românești. Anul 1995 este momentul in care afacerea devine una de familie, Sorina devine unicul proprietar al afacerii și investește și mai mult în dezvoltarea acesteia după ideile proprii. Datorită progresului înregistrat Sorina a simțit nevoia de a-și perfecționa abilitățile și competențele profesionale specifice antreprenorilor de succes și a absolvit cursurile EMBA ASSEBUS, în perioada 2003-2005.
De ce INEDIT?
Am ales INEDIT pentru că ne-am dorit să venim cu ceva nou, original şi care să surprindă prin designul diferit, uneori neobişnuit. Şi asta pentru că nu este doar denumirea afacerii, ci şi a brandului sub care ne vindem creaţiile vestimentare. Colecţiile INEDIT cuprind ţinute pentru femei şi pentru bărbaţi, care sunt lucrate cu grijă, sunt commode, şi aduc bucurie mult timp.
Suntem printre puţinele firme Româneşti care are colecţii atât pentru „EL”, cât şi pentru „EA” destinate vestimentaţiei specifice activităţilor de birou, dar şi pentru evenimente speciale.
Femeia INEDIT ne-am imaginat-o ca fiind activă, încrezătoare, modernă, mereu în căutarea calităţii dublate de confort. Bărbatul INEDIT este unul cu atitudine, fiind pretenţios şi informat.
Am pus accent pe producţia în serii scurte, ediţii limitate, fiind dinamici şi creativi.
Asta până la momentul Martie 2020, de atunci totul s-a complicat şi nimic nu mai funcţionează în afacerea noastră ca înainte de pandemie.
Așa cum am încercat să sugerez chiar din denumirea afacerii, la INEDIT ne-am dorit să realizăm confecție românească de calitate, după design propriu. Am investit în tehnologia de proiectare, în design și în perfecționarea specialiștilor, îndeosebi în departamentul de construcții de tipare după schițe de produs proprii.
Am început producția cu serii mici, ediții limitate la confecțiile pentru femei, iar acestea au fost foarte bine primate de clienții noștri. In anul 1996 am fost nevoiți să dezvoltăm o capacitate de producție suplimentară, destinată confecțiilor pentru barbați. Sub eticheta brandului INEDIT lucrăm câte două colecții, atât pentru femei cât si pentru bărbați, destinate vestimentației acestora specificice activităților de birou dar și pentru evenimente speciale. În prezent lucrăm colecțiile noastre în serii mici, ediții limitate. Sau, mai bine zis, în acest mod am lucrat până la declanșarea pandemiei pentru că, din momentul martie 2020, am “uitat” complet de creație și de design vestimentar.
Cum vede specialistul din tine impactul pandemiei asupra sectorului privat de confecții textile?
Industria ușoară din România are o lungă istorie și tradiție. Încă înainte de 1989 companiile românești exportau confecții textile în EU, Rusia și Nordul Americii. Unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, industria textilă și de îmbrăcăminte, a fost crunt afectată de criza creată de noul coronavirus.
Intreprinderile care au lucrat lohn sau semilohn s-au văzut puse în situația în care au produs la o capacitate redusă, având perioade de stagnări în producție. Comenzile partenerilor de afaceri tradiționali s-au redus considerabil iar costul ocazionat cu manopera a scăzut cu până la 30%. Rezultatul a fost disponibilizarea de personal și chiar închiderea unor fabrici care lucrau în sistem lohn. Pe de altă parte, cei care au pus accent pe dezvoltarea de produs, lucrând colecții sub eticheta proprie sau altor branduri, s-au vazut în situația în care nu au mai putut livra comenzile datorită închiderii magazinelor de profil.
Toată această înghețare bruscă a activităților comerciale și a evenimentelor sociale au avut ca efect scăderea drastică a consumului. Implicit, s-au acumulat stocuri uriașe, aferente celor două sezoane: primăvara-vară și toamnă-iarnă ale anului 2020.
Soluția pentru unele intreprinderi, indiferent de mărimea acestora, a fost să producă ceea ce a cerut piața pandemică, respectiv echipamente de protecție de tipul măștilor, combinezoanelor, halatelor și botoșilor utilizate în lupta cu virusul. Dar, odată cu pătrunderea masivă a importurilor de astfel de echipamente, chiar dacă unele erau de calitate îndoielnică, a determinat scăderea interesului pentru achiziția de pe piața internă a acestora.
Un alt impact este cel asupra factorului uman care, în acest domeniu, are o pondere însemnată în structura costului final. Specialiștii estimează că aproximativ 4% din salariații României înregistrați la începutul anului 2019 lucrau în această industrie. Creșterile salariale au dus la un cost al manoperei din ce în ce mai mare în total produs și acest aspect a avut implicații nedorite pentru noi în sensul că mulți parteneri tradiționali pentru fabricile de lohn și-au mutat producția în țări unde găsesc forța de muncă mai ieftină. Și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la pierderi de contracte importante.
Care sunt propunerile specialistului Sorina Tulan pentru revigorarea acestei industrii grav afectate în ultimul an?
Probabil că, o dată cu pornirea evenimentelor sociale, ne vom întoarce și noi la activitatea noastră de bază dar cu siguranță volumul afacerii nu va mai fi același, cel puțin din două motive: comenzile vor fi mai mici iar muncitorii calificați care au părăsit industria în perioada pandemică este puțin probabil să revina și nu avem alternative pentru angajare de personal specializat și calificat. Estimarile arată că cifra de afaceri ale intreprinderilor din industrie s-au redus uneori până la 80% și aproximativ 40% din angajați au migrat spre alte domenii. Lipsa școlilor profesionale de profil va face extrem de complicată repornirea unei activități de producție în domeniul confecțiilor textile. În România se vorbește mult despre susținerea antreprenorilor dar, din nefericire, exceptând START-UP-rile nu se face mai nimic concret pentru antreprenorii români. Doar în Satu Mare sunt peste 20 de companii din industria textilă, conduse de antreprenori femei în marea lor majoritate, care activează de minim 25 de ani în domeniu. Aceștia, ca multi alți antreprenori, nu au cerut nimic niciodată, au plătit regulat și conștiincios obligațile fiscale. Până la pandemie.
Pentru ca societatea să devină una durabilă și prosperă, femeile au nevoie de suport, încurajare și informare pentru a se implica în egală măsură alături de bărbați în procesul de luare a deciziilor și în rezolvarea problemelor. Iată de ce am ales să primesc investirea în funcția de conducere cu care președinta Confederației pentru Antreprenoriat Feminin CONAF, doamna Cristina Chiriac, m-a onorat și totodată m-a obligat.
Din această postură, dar și din perspectiva specialistului antreprenor, cred ferm că industria textilă și a confecțiilor poate fi revitalizată doar prin adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri de relansare economic după cum urmează:
- eșalonarea pe 5 ani a tuturor obligațiilor financiare adunate pe perioada pandemiei atât la Bugetul de Stat cât și la Administrația Locală cu începerea plății eșalonărilor de la momentul finalizarii pandemiei (momentul ridicării tuturor restricțiilor);
- scutirea de la plata obligațiilor salariale pentru salariul minim pe economie pe o perioadă de 5 ani sau, la fel ca în sectorul de construcții, unde angajații beneficiază de reduceri de 10% la plata impozitului pe venit, de 10% la plata contribuției la sănătate (CASS), de 10% și scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%, iar angajatorii să plătească o contribuție asiguratorie pentru muncă, redusă cu 85% din valoarea ei, astfel contribuția scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut;
- TVA 9% pentru produsul conceput și produs în România;
- codul CAEN 1413 să fie adăugat pe lista beneficiarilor de Granturi pentru capital de lucru, conform OUG 130/2020-M2;
- legea șomajului tehnic să funcționeze pe toată perioada pandemiei pentru industria textilă;
- impozit pe profit zero pentru profitul reinvestit;
- promovarea și încurajarea consumului de produse romanești prin organizarea de târguri la nivel național cel puțin de două ori pe an în București la care costurile ocazionate cu spațiul de expunere să fie suportate de stat;
- subvenționarea participării la târguri internaționale cel puțin de două ori pe an cu stand sub pavilion românesc a producătorilor români;
- reîntoarcerea la învățământul profesional pentru specializarea de confecționer;
- o ordonanță de urgență pentru alocarea producției de echipamente de lucru respectiv: combinezoane, halate, botoși, capeline, etc. producătorilor din România și permiterea vânzării de echipamente de protecție și a dispozitivelor medicale în afara țării;
- Compensarea concediilor medicale din plata contribuției lunare aplicate fondului de salarii al firmei și nu lăsate în spatele angajatorului pentru a le recupera de multe ori și peste 2 ani;
- Zilele libere acordate de stat angajatului să fie în grija statului și nu în grija angajatorului care, având în vedere că pe lângă faptul că nu i se produce nimic în acele zile, are obligația de a-i plăti angajatului atât ziua de muncă , cât și taxele și impozitele pentru ziua respectivă.
Voi face tot posibilul ca, alături de femeile de afaceri membre CONAF din întreaga țară, să facem auzite problemele antreprenorilor și să găsim, împreună cu toți factorii de decizie de la orice nivel, soluții pertinente menite să consolideze mediul de afaceri românesc.
Interviu realizat de Carmen Burtea pentru Ziarul News-editie nationala.








