Participarea la reuniunea interparlamentară cu tema „Cum putem îmbunătăți condițiile de viață și de muncă în Uniunea Europeană? Rolul protecției salariului minim și al negocierii colective”, organizată la Parlamentul European
Președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, Marius Humelnicu, a participat în data de 6 mai a.c., la Parlamentul European, la reuniunea interparlamentară cu tema „Cum putem îmbunătăți condițiile de viață și de muncă în Uniunea Europeană? Rolul protecției salariului minim și al negocierii colective”, organizată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European. La reuniune au participat reprezentanți ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale, ai Comisiei Europene, ai organizațiilor sindicale europene și ai mediului academic.
Dezbaterile au vizat impactul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra Directivei privind salariile minime adecvate, precum și stadiul implementării acesteia la nivelul statelor membre, cu accent pe consolidarea dialogului social, creșterea acoperirii negocierii colective și protejarea drepturilor lucrătorilor într-o piață a muncii aflată în transformare.
În cadrul discuțiilor, fiecare stat participant a prezentat atât principalele vulnerabilități cu care se confruntă la nivel național, cât și politicile și mecanismele considerate eficiente în propriul context socio-economic. În acest sens, a fost subliniată necesitatea unei abordări integrate a politicilor publice, adaptate particularităților fiecărei țări, în care salariul minim să fie corelat cu ocuparea forței de muncă, protecția socială, dezvoltarea competențelor și accesul la locuire adecvată, ca elemente esențiale pentru creșterea calității vieții și consolidarea incluziunii sociale.
În intervenția sa, președintele Humelnicu a evidențiat faptul că România este prima țară care a transpus Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate și, totodată, că transpunerea acesteia a reprezentat nu doar o obligație europeană, ci și un catalizator pentru reforme structurale importante în domeniul muncii și protecției sociale.
Acesta a subliniat că România a trecut la un mecanism predictibil și obiectiv de stabilire a salariului minim, fundamentat pe criterii economice clare, precum evoluția inflației și dinamica productivității muncii, în deplină consultare cu partenerii sociali și în concordanță cu reperele europene privind asigurarea unui nivel de trai decent pentru lucrători.
Totodată, a fost menționat faptul că majorarea salariului minim brut începând cu 1 iulie 2026 reflectă angajamentul României pentru consolidarea echilibrului dintre competitivitate economică și echitate socială.
În finalul intervenției sale, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a subliniat că: „O Europă puternică se construiește prin oameni, iar oamenii au nevoie de salarii corecte, de stabilitate și de respect.”
Dezbaterile au vizat impactul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra Directivei privind salariile minime adecvate, precum și stadiul implementării acesteia la nivelul statelor membre, cu accent pe consolidarea dialogului social, creșterea acoperirii negocierii colective și protejarea drepturilor lucrătorilor într-o piață a muncii aflată în transformare.
În cadrul discuțiilor, fiecare stat participant a prezentat atât principalele vulnerabilități cu care se confruntă la nivel național, cât și politicile și mecanismele considerate eficiente în propriul context socio-economic. În acest sens, a fost subliniată necesitatea unei abordări integrate a politicilor publice, adaptate particularităților fiecărei țări, în care salariul minim să fie corelat cu ocuparea forței de muncă, protecția socială, dezvoltarea competențelor și accesul la locuire adecvată, ca elemente esențiale pentru creșterea calității vieții și consolidarea incluziunii sociale.
În intervenția sa, președintele Humelnicu a evidențiat faptul că România este prima țară care a transpus Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate și, totodată, că transpunerea acesteia a reprezentat nu doar o obligație europeană, ci și un catalizator pentru reforme structurale importante în domeniul muncii și protecției sociale.
Acesta a subliniat că România a trecut la un mecanism predictibil și obiectiv de stabilire a salariului minim, fundamentat pe criterii economice clare, precum evoluția inflației și dinamica productivității muncii, în deplină consultare cu partenerii sociali și în concordanță cu reperele europene privind asigurarea unui nivel de trai decent pentru lucrători.
Totodată, a fost menționat faptul că majorarea salariului minim brut începând cu 1 iulie 2026 reflectă angajamentul României pentru consolidarea echilibrului dintre competitivitate economică și echitate socială.
În finalul intervenției sale, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a subliniat că: „O Europă puternică se construiește prin oameni, iar oamenii au nevoie de salarii corecte, de stabilitate și de respect.”
