Participarea premierului Marcel Ciolacu la evenimentul de lansare a celei de-a 22-a ediții a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România”

Marcel Ciolacu: Bună dimineața! Mă bucur mult, şi normal că nu refuz invitația, fiindcă vin la Carta Albă. Eu sunt obișnuit cu lucrurile negre, cu reproșurile și ce nu funcționează. Acum vorbim despre cifre, pentru că se fac studii, nu neapărat să vezi cât de deștept eşti sau frumos, fiindcă n-o să spună niciun studiu acest lucru, tot realitatea ți-o spune.  Când am preluat Guvernul, indicele de neîncredere în guvern era undeva pe la vreo 72%, o cifră neagră.   Era evident în ce direcție se îndreaptă țara, direcție greșită … aproape 79%. Între timp, lucrurile s-au mai remediat. Suntem în zona cu inflația de 50%, (N.n. procent din IMM-uri care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la inflație) care v-a ieșit și dumneavoastră. Și chiar dacă au fost frânturi de guvernare – chiar dacă au fost frânturi de mandat, de altfel, nu e o noutate pentru România, fiindcă am avut 10 premieri în 10 ani, dimpotrivă, deja a devenit o obișnuință, dar sperăm să scăpăm și de această obișnuință – a existat totuși o abordare și am venit cu primul buget pe program. E insuficient, categoric, este nevoie de o stabilitate politică de patru ani, de un buget multianual, exact cum este și în business, la dumneavoastră, cu o legislație, cum spunea și domnul Jianu, predictibilă și pe o perioadă, nu scurtă, pe o perioadă medie. Și acest lucru trebuie să-l facem, fiindcă este trecut în PNRR și, de fapt, cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul 4; acolo se va vedea exact direcția României și perspectiva pe care o avem. Ce am reușit în toată această perioadă a fost să nu blocăm investițiile publice.
Veneam după pandemie, veneam după o criză energetică, veneam după o emoție legată de piața materialelor de construcții, pe scumpiri majore și nu în ultimul rând, începuse un război care și continuă în Ucraina, un furnizor mare de materiale de construcții și un furnizor de materie primă în agricultură. Trebuia găsit un echilibru și mai ales trebuia găsit un ritm, pentru că nimeni nu poate să cumpere timp, asta am aflat cu toții. În schimb, printr-o decizie rapidă, poți să-ți mărești viteza. Cred că asta este marea provocare și a dumneavoastră, mediul de afaceri, dar și a Guvernului. Guvernul trebuie să ia deciziile mult mai repede și nu poate să ia decizii bune decât stând la masă cu toți partenerii sociali. Nu ai cum să ai toată informația și nici cum să știi absolut totul. În afară de problema inflației, despre care nici eu- care sunt optimist de fel- nu am crezut că o să ajungem atât de devreme sub cifra cinci procente și este evident că suntem într-o scădere anunțată de altfel și de BNR, avem o mare problemă, m evaziunea fiscală. Evaziunea fiscală nu se referă la dumneavoastră, cei din această sală, dumneavoastră sunteți contribuitori care vă plătiți toate taxele și impozitele. Într-un dialog cu finanțele există, ca peste tot în lume, căi legale de optimizare fiscală, și de aceea trebuie să continue acest dialog. Dar nu mai puteam să ridicăm din umeri, după 30 și de ani post-decembriști, și să găsim încontinuu scuze într-o eră în care omul, pentru prima oară, are un competitor, inteligența artificială. Cu  tot deranjul și cu faptul că este un an electoral, nu puteam să ne mai uităm în continuare la Ministerul de Finanțe cum continuă acele controale aleatorii sau cum vin din calculator o dată la cinci ani…ceva ce nu se mai face niciunde în lume. Există softuri de risc care-ți analizează cifrele. Nu trebuie să pleci cu borseta sau gentuța pe la agenții economici aleatoriu…cum îți dă un calculator. Fiindcă nu are rost să-l deranjezi. Trebuie să te duci după o analiză de risc făcută de inteligența artificială. Așa se face în toată lumea. Nu trebuie să avem tone de hârtii și rapoarte pe care pe urmă și cei de la ANAF, și Ministerul Finanțelor, și dumneavoastră să le întocmim după nu știu ce control. … Știu că au deranjat toate modificările făcute de domnul ministru Boloș, toate programele, toate implementările. Oameni buni, statul român nu avea nicio informație. Statul român lua decizii – dacă le lua bune și pe cele bune, le lua după ureche. În acest moment, printr-un parteneriat cu dumneavoastră, și să știți că nu-i foarte ușor să stai de vorbă cu domnul Jianu, după un parteneriat cu dumneavoastră, ați văzut că, cel puțin eu nu sunt obtuz, și am intervenit și am făcut modificările necesare. Era normal să caut companiile cele mai importante la nivel mondial din aceste sectoare – Microsoft, Google, Oracle – care, în acest moment, au venit și se implică în digitalizarea și modernizarea sistemului public. Fiindcă am constatat cu toții că avem cei mai buni IT-ști din Europa, pe teritoriul României se fac cele mai bune softuri și module, dar sistemul public era la o digitalizare de 5%. Mai mult, fiecare primărie avea alt soft, fiecare minister are alt soft, nimic nu este integrat. Nu mai există licitații în Europa, într-un stat modern, în care duci un portbagaj de cutii, în care te duci cu copii după diplomele profesionale. Te duci cu un stick, iar în jumătate de oră inteligența artificială îți dă răspuns la o licitație și de miliarde de euro. Spre aceste lucruri trebuie să tindem, dar nu mai avem mult timp. Trebuie să întindem lucrurile și să le împingem astfel încât să nu pierdem momentele cele mai importante ale României, care vor fi următorii patru-cinci ani. Dacă România nu va avea un dialog cu dumneavoastră, cu sindicatele, dacă România în continuare va găsi scuze să nu facă reforme în sistemul public – sistemul public are nevoie de reforme și nu am nicio reținere s-o spun, chiar dacă suntem într-un fel de pre-campanie electorală. Aud de măriri de TVA; este exclus așa ceva. Este cea mai simplă abordare pe care o poate avea un guvern, astfel încât să împartă o povară, indiferent de ce venituri ai. Nu cred că România își permite anul viitor să aibă măriri de taxe și impozite. România trebuie să facă o analiză și avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepție. Şi știm foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026. Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creștere economică din Europa; cu toți cu care am avut discuțiile, inclusiv cu BNR-ul, arată că spre acest lucru ne ducem. Am văzut și în cifrele dumneavoastră; dacă anul trecut am avut creștere economică pe investiții, anul acesta începem să avem și o revenire pe consum în România. Sunt foarte multe de discutat. Vă stau la dispoziție și cu orice întrebare. Nu pot, la sfârșit, să nu-i mulțumesc domnului Jianu pentru toată colaborarea pe care am avut-o și în timpul opoziției; chiar dacă eram în opoziție, eram partidul care câștigasem alegerile și aveam o marjă de joc foarte mare în Parlament și am făcut o sumedenie de modificări legislative împreună. Normal că și în această perioadă am fost foarte apropiați. Este unul dintre partenerii aplicați de dialog pe care, din punctul meu de vedere, cu toate disputele pe care le avem, și-l dorește orice prim-ministru. Pentru că, repet, realitatea, în primul și în primul rând, este la dumneavoastră și pe urmă la prim-ministru sau la guvernanți. Am colegi aplicați, îi văd aici și pe Radu Oprea și pe Adrian Câciu întotdeauna este loc de mai bine și pentru noi, întotdeauna este nevoie de mai multă implicare- ce vă pot spune că niciunul dintre ei nu sunt niște oameni comozi. Sunt oameni cărora le place să facă lucruri, oameni cărora le place să se implice. Știți că domnul Boloș este și preot. Nu cred că vreunul din această sală am mers la biserică și a pus vreun acatist pentru domnul Boloș, dar să știți că nu este un om rău intenționat. Nu putem să ne ducem la biserică să ne rugăm să ne facă cineva digitalizarea după 30 și de ani. Să nu credeți că alte guverne nu și-au dorit să facă această digitalizare. Este nevoie de implicare, de curaj, pentru că ne luptăm încă cu un sistem anchilozat. Chiar dacă am făcut reorganizările ministerelor – de fapt, ele sunt calea legală pentru o reformă în sistemul bugetar- până acum nu aveam suportul juridic pentru a merge mai departe. Concurență neloială nu trebuie să fie între statul român și mediul de afaceri. /…/ Nu trebuie să existe o concurență neloială între companiile de stat și companiile private. De multe ori mai vine câte un ministru, chiar și domnul Oprea, și-mi spune de nu știu ce agenție care vrea să mărească salariile fiindcă are venituri proprii. Păi normal că au venituri proprii, că doar ei dau acele avize, sunt singurii din România. Normal că au venituri proprii, normal că sunt pe profit, dacă numai ei eliberează acel aviz. Am modificat legislația și, în acest moment, la fiecare minister există un birou unic pentru avize. El este în subordinea ministrului și până la urmă, ministrul trebuie să urmărească direct un astfel de lucru și să-l aibă în fișa postului. Nu e normal să te duci la Ministerul Transporturilor, la cinci companii și la șase birouri din minister ca să-ți iei avizele pentru un proiect – atât în zona privată, cât și în zona publică. Sunt pași care s-au făcut, dar închei cu ce am început: România are nevoie de patru ani de construcție, de asumare. Repet, asta nu înseamnă impozite noi și taxe noi, fiindcă numai o minte îngustă vine cu taxe noi și impozite noi într-o perioadă de dezvoltare a unei țări și într-o fragilitate macroeconomică europeană. Încă sunt state mai dezvoltate decât România, care nu au creștere economică, chiar pe primele două trimestre. Este nevoie cu adevărat de un parteneriat real. Vor trece și aceste alegeri. Din punctul meu de vedere, cele mai importante alegeri sunt alegerile generale. De fapt, ele sunt stâlpul democrației unui stat, care pentru funcția de președinte – ați văzut că, până și în America- ele sunt foarte periculoase și trebuie să fii foarte bine pregătit pentru așa ceva. Cu certitudine că vor trece și aceste luni, eu vă promit că nu o să iau nicio decizie pe genunchi și împreună cu colegii mei, indiferent de culoare politică, din Guvernul României, vom lăsa în continuare o stabilitate macroeconomică și niciun euro sau leu sau ban din deficitul bugetar nu va fi dus pe consum. Va fi anul cu cele mai mari investiții din România și va fi anul în care, cu certitudine, vom depăși peste 7% nivelul investițiilor. Vă mulțumesc mult!