Proiect de lege pentru redefinirea hărțuirii sexuale, mai aproape de adoptare. Diana Buzoianu: „Putem să facem România o țară mai sigură pentru femei și fete”
Proiectul de lege care urmărește modificarea și clarificarea definiției infracțiunii de hărțuire sexuală a primit raport favorabil în Parlament, marcând un pas important în procesul legislativ destinat consolidării protecției victimelor. Anunțul a fost făcut de ministrul mediului, Diana Buzoianu, una dintre inițiatoarele proiectului, care a participat la dezbaterile din Parlament pentru a susține necesitatea schimbărilor propuse.
Potrivit acesteia, următoarea etapă este votul în plenul primei Camere decizionale, programat în perioada următoare. Diana Buzoianu a mulțumit parlamentarilor care au susținut proiectul și și-a exprimat speranța că inițiativa va beneficia de sprijinul necesar pentru a continua parcursul legislativ.
Necesitatea modificării legislației pornește de la actuala formulare a infracțiunii de hărțuire sexuală din Codul Penal, care sancționează „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală” doar în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă victima este intimidată sau pusă într-o situație umilitoare. În opinia inițiatorilor, această definiție nu acoperă numeroase situații de abuz care pot apărea în afara relațiilor profesionale și creează obstacole în calea sancționării unor comportamente grave.
„Hărțuirea sexuală este o infracțiune care, astăzi, e legată de existența unei relații de muncă și care trebuie să fie repetată pentru a fi sancționată. Dar de ce acceptăm aceste condiții ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărțuită de cineva cu care nu are relații de muncă, de ce e mai puțin gravă fapta?”, a transmis Diana Buzoianu.
Inițiatorii susțin că actuala legislație nu reflectă întotdeauna realitatea situațiilor de abuz și nici raporturile de putere care pot exista între agresor și victimă. Astfel, proiectul propune eliminarea condiției potrivit căreia fapta trebuie să se producă exclusiv în cadrul unei relații de muncă, extinzând răspunderea penală pentru toate situațiile în care sunt solicitate favoruri de natură sexuală într-un mod care afectează libertatea și siguranța victimei.
În același timp, relațiile de muncă sau cele similare nu sunt eliminate din textul legii, ci transformate într-o circumstanță agravantă, având în vedere poziția de autoritate sau influență pe care agresorul o poate exercita asupra victimei.
Proiectul este susținut și de senatoarea Gabriela Horga și de deputatele Silvia Mihalcea și Csép Éva Andrea, care s-au alăturat inițiativei în calitate de coinițiatoare.
Potrivit susținătorilor proiectului, modificările legislative reprezintă un pas necesar pentru modernizarea cadrului juridic și pentru oferirea unor instrumente mai eficiente de protecție a victimelor hărțuirii sexuale. De asemenea, aceștia consideră că noile prevederi apropie legislația românească de standardele aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene.
