Curtea de Conturi Europeană recomandă accelerarea megaproiectelor transfrontaliere pentru a se optimiza transporturile în Europa Megaproiectele transfrontaliere de transport esențiale din UE progresează mai lent decât se preconizase. Într-un nou raport, Curtea de Conturi Europeană arată că, după toate probabilitățile, șase dintre cele opt infrastructuri în valoare de mai multe miliarde de euro pe care le-a auditat și căile de acces la acestea nu vor putea începe să funcționeze la capacitate maximă până cel mai târziu în 2030, așa cum se planificase inițial. Acest lucru va amâna și mai mult finalizarea rețelei centrale transeuropene (TEN-T ). În 2013, statele membre ale UE au convenit asupra obiectivului de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în2030. Una dintre principalele caracteristici ale rețelei o reprezintă proiectele transfrontaliere de transport, care au scopul de a îmbunătățilegăturile dintre rețelele naționale de-a lungul coridoarelor europene. Auditorii au examinat dacă construcția marilor autostrăzi, căi ferate și căi navigabile interioare cu impact transfrontalier asupra rețelei centrale de transport a UE a fostbine planificată și executată eficient. Ei au verificat optmegaproiecte în valoare totală de 54 de miliarde de euro, care beneficiau de o cofinanțaredin partea UE de 7,5miliarde de euro și care vizau conectarea rețelelor de transport din 13state membre: Austria, Belgia, țările baltice, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Italia, Polonia, România și Spania. În cazul tuturor megaproiectelor examinate, lucrările de construcție au înregistrat întârzieri semnificative (de 11ani în medie), punând în pericol funcționarea eficace a cincidintre cele nouă coridoare multinaționale. Aceste rezultate slabe au avut adesea drept cauză principală coordonarea insuficientă a proiectelorîntre diferitele țări implicate. Statele membre au propriile priorități de investiții și proceduri de planificare și nu sprijină întotdeauna în aceeași măsură proiectele transfrontaliere sau investițiile în coridoare transnaționale. Pe lângă aceasta, implementarea proiectelor nu progresează cu aceeași viteză de o parteși de alta a frontierei. Până în prezent, Comisia nu a recursla instrumentele juridice limitate de care dispune pentrua asigura faptul că statele membre rămase în urmă respectă prioritățile convenite la nivelul UE.
2 RO„Crearea în termenul prevăzutacoridoarelorcentrale TEN-Teste crucială pentru atingerea obiectivelor de politică ale UE, pentru sprijinirea creșterii și a creăriide locuri de muncă și pentru combaterea schimbărilor climatice”, adeclaratdomnul Oskar Herics, membrul Curții responsabil de acest raport. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se accelera finalizarea mai multor megaproiecte de transport de maximă importanță ale UE. Aceste proiecte sunt esențiale pentrua amelioraconectivitatea în Europa și pentrua produceefectele de rețea în termenul prevăzut.” De-a lungul timpului, costurile celor opt megaproiecte au crescut cu peste 17 miliarde de euro (47%), adesea din cauza modificărilor aduse la nivelul proiectării și al sferei proiectelor, dar și din cauza unei implementări ineficiente. Creșterea cea mai importantă a fostobservată pentru proiectul canalului Sena-Europa de Nord (care face parte din legătura Sena-Escaut), ale cărui costuri aproape s-au triplat. Pe dealtă parte, auditorii au constatat căo secțiune aautostrăziiA1 din România nu era utilizată și că două tronsoane fuseseră conectate greșit. Această situațiea dus la o utilizare ineficace a fondurilorși la irosirea acestora. De asemenea, auditorii auidentificat deficiențe în analizele cost-beneficiu realizate de statele membre cu privire la aceste investiții de mai multe miliarde de euro: prognozele de trafic s-ar putea dovedi prea optimiste și este posibil ca unele proiecte să nu fie viabile din punct de vedere economic. Această observație se aplică în special în cazul proiectului Rail Balticași al tronsonului feroviar al legăturii fixe Fehmarn Belt, pentru care numărul de călători este mult prea mic. Potrivit constatărilor auditorilor, înainte de a acordafinanțare din partea UE, Comisia nua evaluatîn mod independent specificațiile de construcție, pe baza nivelurilor potențiale ale traficului de călători și de mărfuri.Supravegherea asigurată de Comisie cu privire la finalizarea rețelei de către statele membre este una „de la distanță” și trebuie să fie consolidată. Comisia nu dispune de un departament specific prin care să pună la dispoziția statelor membre un sprijin de specialitate pentru gestionarea acestor proiecte de anvergură. De asemenea, Comisia nu are o imaginede ansamblu asupra progreselor realizate. Ea a făcutînsă recent un pas în direcția unei supravegheri șia uneimonitorizăria progresuluimai strânse și mai eficace, prin definirea elementelor livrabile ale proiectelor în „deciziile de punere în aplicare”. Note către editoriImplementarea rețelei centrale transeuropene de transport prin intermediul coridoarelor rețelei centrale este reglementată de Regulamentul nr.1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia are responsabilitatea de a se asigura că statele membre finalizează rețeaua centrală de transport până în 2030, iar statele membre sunt responsabile pentru implementarea proiectelor specifice. Până în prezent, finanțarea pusă la dispoziție de UE pentru cele opt megaproiecte se ridică la aproximativ 7,5miliarde de euro, din care Comisiaa plătitdeja 3,4miliarde. Din cauza întârzierilor survenite, Comisiaa retras o partedin fondurile alocate inițial (1,4 miliarde de euro pentru cele 17secțiuni auditate). Dacă rețeaua nu ar fi finalizată, economia UE ar fi privată de o creșterepotențială de 1,8% și locuri de muncă reprezentând 10 milioane de ani-om nu s-ar materializa, se arată într-un studiu al Comisiei.Cele opt megaproiecte examinate – patru căi ferate (Rail Baltica, Lyon-Torino, Tunelul de bază Brenner și Y Vasca), o calenavigabilă interioară (Sena-Escaut), o autostradă(A1 în Romania) și două conexiuni multimodale (legătura rutieră-feroviară Fehmarn Belt și legătura
3ROferoviarăE59către porturi din Polonia) –costă peste 1miliard de euro fiecare și sunt preconizate să aducă beneficii socioeconomice considerabile. Raportul special nr.10/2020, intitulat „Infrastructurile de transport din UE: pentru ca efectele de rețea să se materializeze la timp, estenecesar ca implementarea megaproiectelor să prindă viteză”, este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu) în 23de limbi ale UE, însoțit de resurse audio multilingve de tip podcast referitoare la cele optmegaproiecte. Curtea a publicatîn trecut mai multe rapoarte speciale pe tema transporturilor în UE (a se vedea Portalul de publicații). Persoana de contact pentru presă pentru acest raport: Damijan Fišer E: damijan.fiser@eca.europa.eu T: (+352) 4398 45510/ M: (+352) 621 55 22 24Măsurile luate de Curtea de Conturi Europeană ca urmareapandemieide COVID-19Curtea de Conturi Europeanăa luatmăsurile necesare pentrua putea oferi în continuare un serviciu de audit public eficace în UE și pentru a publica în timp util rapoarte de audit, avize și documente de analiză pe durata pandemiei de COVID-19, în măsura în care acest lucru este posibil în această perioadă dificilă. În același timp, Curtea își exprimă recunoștința față de toți cei care depun eforturi pentru a salva vieți și pentrua combatepandemia, în Luxemburg, în UE și în întreaga lume, și își menține angajamentul de a sprijinipolitica aplicată de guvernul luxemburghez în vederea protejării sănătății publice. Curtea depune eforturi pentrua atenuaefectele crizei sanitare actuale asupra personalului propriu și a luatmăsuri de precauție pentrua reducela minimum riscurile pentru angajații săi și pentru familiile acestora
