Reuniunea Consiliului Afaceri Generale
Consiliul Afaceri Generale a avut o dezbatere politică de orientare cu privire la viitorul Cadru Financiar Multianual/CFM 2028-2034, pe baza documentului de negociere/ Nego-box cu cifre indicative. De asemenea, miniștrii și secretarii de stat pentru afaceri europene au avut un schimb de opinii în pregătirea reuniunii Consiliului European din 18-19 iunie 2026. Pe agenda CAG au mai figurat raportul intermediar de progrese cu privire la pachetele legislative de simplificare Omnibus, cât și cu privire la stadiul implementării Declarației Comune pe tema priorităților legislative ale UE pentru 2026 și al agendei „One Europe, One Market”, Nota orizontală privind Recomandările Specifice de Țară în cadrul Semestrului European 2026, programul de lucru al Consiliului UE pentru următoarele 18 luni, respectiv perioada 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2027, precum și o informare privind stadiul valorilor Uniunii în Ungaria, în baza articolului 7 (1) din TUE. În marja CAG, Președinția Consiliului UE a organizat un mic-dejun cu state candidate și potențiali candidați pe tema cooperării în cadrul „Scutului european pentru democrație” și a Centrului european pentru reziliență democratică.
În ceea ce privește dezbaterea privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, reprezentantul României a salutat eforturile depuse de Președinția cipriotă a Consiliului UE pentru avansarea discuțiilor pe acest dosar. În raport cu substanța propunerilor, secretarul de stat Clara Staicu a evidențiat necesitatea agreării unui buget care să reflecte echilibrat, corect și realist nevoile și obiectivele tuturor statelor membre, context în care a apreciat că propunerea de Nego-box revizuit include atât elemente pozitive, cât și aspecte în raport cu care este necesară continuarea discuțiilor. Cu titlu general, a făcut referire la elementele prioritare din Declarația Comună a Grupului Prietenilor Coeziunii, agreată, în coordonarea României, la reuniunea precedentă a CAG din 26 mai 2026.
În context, s-a referit la finanțarea adecvată a Politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune în ansamblul bugetului, având în vedere impactul lor pozitiv direct asupra cetățenilor europeni. A menționat, deopotrivă, importanța recunoașterii nevoilor specifice ale regiunilor de la frontierele externe ale UE, inclusiv regiunile de graniță cu Ucraina, în noul context geopolitic. A apreciat de manieră pozitivă și o serie de alte evoluții favorabile, îndeosebi rolul statelor membre în definirea priorităților de investiții și reforme în elaborarea și implementarea Planului Unic, cu posibilitatea reflectării nevoilor specifice ale statelor și regiunilor. membre.
În același timp, secretarul de stat român a semnalat o serie de elemente pentru care este necesară continuarea discuțiilor în vederea identificării unor soluții în următoarele etape de negociere, legate, în principiu, de țintele pentru mediu și climă, de mecanismele de implementare, dar și de asigurarea unui acces efectiv cât mai extins al statelor membre la Fondul European de Competitivitate, pentru a facilita crearea de capacități de producție și lanțuri europene industriale integrate. A punctat, în egală măsură, nevoia unor soluții privind mecanismele specifice de implementare a PAC, cu accent pe reflectarea acestei politici în ansamblul Cadrului Financiar Multianual, mecanismele de plafonare și degresivitate, regulile de co-finanțare etc.
Raportat la cele trei instrumente financiare din viitorul buget european, respectiv „Regulamentul de instituire a Fondului european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034”, „Regulamentul de instituire a Fondului european pentru competitivitate, inclusiv a programului specific pentru activități de cercetare și inovare în domeniul apărării” și „Regulamentul de instituire a instrumentului Europa globală”, România și-a exprimat acordul pentru adoptarea Abordărilor Parțiale Generale în raport cu acestea, fiind evidențiate, în intervenții principalele elemente care reflectă obiective susținute și de către România pe parcursul negocierilor, în complementaritate cu aspectele de interes Nego-box.
În ceea ce privește pregătirea Consiliului European din 18-19 iunie 2026, reprezentantul României a salutat deschiderea primului Cluster de negociere cu Ucraina și R. Moldova, la 15 iunie 2026, și pledat pentru continuarea transmiterii unui semnal puternic, la cel mai înalt nivel, pentru avansarea într-un ritm susținut a procesului de aderare, prin deschiderea tuturor capitolelor de negociere, cât mai curând posibil. A evocat, de asemenea, necesitatea de a continua implementarea agendei europene de competitivitate, în contextul multiplicării provocărilor macroeconomice globale, cu luarea în considerare a aspectelor care țin de dimensiunea energetică și a prețurilor la energie. A insistat, de asemenea, pe importanța unei implementări rapide a proiectelor convenite în cadrul Agendei de pregătire pentru apărare 2030, cu accent pe cele dedicate Flancului Estic. A reiterat sprijinul ferm al României pentru Ucraina, pe toate palierele, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare Rusiei. A arătat că liderii europeni trebuie să abordeze situația din Orientul Mijlociu dintr-o perspectivă articulată, care să ia, în continuare, în considerare aspectele de impact asupra economiei europene și în mod specific implicațiile asupra prețurilor la energie. A făcut referire și la discuția privind evoluțiile economice în plan global și necesitatea articulării acestor discuții atât pe dimensiunea internă, vizând consolidarea Pieței Unice, cât și în ceea ce privește definirea abordării obiectivelor de reducere a dependențelor strategice ale UE de parteneri terți și de recalibrare a instrumentarului de politică comercială în noul context geopolitic.
Cu ocazia mic-dejunului organizat de Președinția cipriotă a Consiliului UE cu statele candidate și potențiali candidați pe tema Scutului european pentru democrație și a Centrului european pentru reziliență democratică, secretarul de stat Clara Staicu a reiterat susținerea României pentru asocierea țărilor candidate și potențial candidate la aceste inițiative, prin identificarea unor instrumente practice de cooperare, având în vedere provocările comune la adresa democrației și în materie de manipulare a informației și dezinformare. A făcut referire în mod special la experiența unora dintre candidați în combaterea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței democratice, evidențiind cazul Republicii Moldova în acest sens. De asemenea, a menționat cooperarea activă în format trilateral pe care România o derulează cu Republica Moldova și Ucraina (formatul Odessa) inclusiv pe aspecte vizând securitatea cibernetică și consolidarea instrumentarului de reziliență.
