ZN: Mesaj din partea Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, cu ocazia preluării noului mandat (23 iunie 2025)

ZN: Mesaj din partea Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, cu ocazia preluării noului mandat (23 iunie 2025)

Dragi oameni ai educației și cercetării,

Acesta este un mesaj mai personal, dar cu angajamente instituționale, la început de mandat.

Așa cum am spus și înainte, primul meu mandat (decembrie 2024 – iunie 2025) a început într-o dublă criză, politică și economic-financiară. Fără a intra în detalii, angajamentul meu ca expert/tehnocrat susținut de PNL, pentru primul mandat, a fost marcat de trei angajamente:

(1) consolidarea traiectoriei euro-atlantice a țării – și cred că alegerea unui președinte cu acest profil a contribuit la acest obiectiv;

(2) asigurarea funcționării corecte a sistemului educație-cercetare, un sistem complex și complicat, și inițierea doar a reformelor absolut necesare – consider că lucrurile au mers în parametri normali, iar reformele stricte sunt vizibile (vezi Raportul QX);

(3) realizarea unui diagnostic al sistemului educație-cercetare, cu propuneri de soluții și reforme de implementat pe termen mediu și lung – acest lucru l-am făcut prin Raportul QX.

Unii au spus că am vrut să fac prea multe, alții că am făcut prea puțin. Nu pot face ceea ce vor alții, dar am făcut ceea ce am promis, nici mai mult, nici mai puțin!

Sincer și direct, fără a mă plânge sau dramatiza, nu am căutat funcția de ministru, am venit cu un angajament pentru un mandat, lăsând lucruri dragi și importante în Cluj-Napoca, fiind invitat să ajut într-o situație complicată pentru țară. Așa că, la finalul primului mandat am dorit și am fost pregătit să mă întorc la Cluj-Napoca. Acest al doilea mandat a venit din nou nesolicitat, ca o datorie legată de faptul că noua Coaliție a asumat Raportul QX ca o reformă majoră în educație-cercetare și, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai potrivit să îl implementez. Nu în ultimul rând, ca și în primul mandat, la invitația Prim-ministrului și a PNL, m-am simțit obligat să contribui la gestionarea crizei prin care trece țara și, în plus, acum am văzut și o rară fereastră de oportunitate pentru a normaliza unele lucruri care au tot fost amânate prea mult în sistemul nostru educație-cercetare.

La fel ca în primul mandat, încep acest al doilea mandat ca expert/tehnocrat susținut de PNL. Nu am crezut că situația poate fi mai complicată decât cea din primul mandat, mai ales că problema instabilității politice a fost rezolvată. Așa că am fost optimist în timp ce lucram la Programul de Guvernare pentru educație-cercetare (2025-2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, când am văzut deciziile economic-financiare privind educația și cercetarea. Da, țara este în criză, iar dacă nu facem ceea ce trebuie, atunci vom rămâne blocați.

Plasez acest al doilea mandat sub două angajamente, și anume „Per Aspera Ad Astra” și „Sapere Aude”, probabil bine rezumate prin formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”! Cu alte cuvinte, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem rațional și moral, prin asperitățile crizei actuale, vom ajunge la binele pe care îl dorim.

Prin urmare, pentru educație și cercetare, obiectivele și reformele angajate pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare.

În componenta academică (educație-cercetare) acestea se bazează pe Raportul QX. Aspectele operaționale vor fi discutate cu experți din domeniu și cu actorii ecosistemului educație-cercetare. Nu am niciun dubiu că vom găsi împreună cele mai bune soluții și, chiar dacă vor exista dezbateri aprinse în unele locuri, în final vom avea soluții larg acceptate în sistem, care îl vor moderniza foarte mult, pentru binele oamenilor din educație-cercetare și al societății în general.

În componenta economic-financiară, voi implementa deciziile asumate de Coaliție (și grupurile tehnice de lucru) pentru sistemul nostru în următoarele coordonate (stabilite în general în Programul de Guvernare):

• Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de concediat în educație-cercetare – asta înseamnă că nu vom opri contractele de muncă în vigoare și nu vom modifica salariile.

• Pe termen mediu, în Legea unitară a salarizării, punctul de plecare în salarizare în educație trebuie să fie salariul mediu brut pentru un debutant, iar pozițiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu cele de conferențiar/profesor – acest lucru a fost deja asumat în timpul grevelor din 2023, a fost inclus în diverse norme legale și chiar în Programul de Guvernare, președintele vorbind chiar la inaugurarea „stimulării financiare a personalului didactic”.

• Pe termen lung, trebuie să ne propunem să atingem, până cel târziu în 2030, 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație.

Pentru a asigura toate aceste lucruri – Programul bazat pe Raportul QX și aspectele încurajatoare ale componentei economic-financiare din Programul de Guvernare (2025-2028) – trebuie însă să ne asumăm îmbunătățiri paradigmatice dificile de eficiență a sistemului nostru. După cum am spus, vă asigur că în această încercare mă voi ghida după raționalitate și decență morală (cu un puternic accent pe moralitatea bunului simț). Prin urmare, intenționez să fac aceste îmbunătățiri de eficiență economic-financiară doar în contextul a două principii: (1) principiul raționalității (prin raportare la standarde/practici europene bune) și (2) principiul decenței (prin raportare la ceea ce țara poate suporta în prezent). Iată câteva măsuri, impuse sistemului nostru în condițiile economico-financiare actuale și modul în care intenționez să le implementez (nu sunt încă definitive ca modalitate de operaționalizare, sunt în analiză, discut zilele acestea cu experți și parteneri ai dialogului social).

Burse în educație
Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu mai poate fi susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul dintre cele mai generoase sisteme de burse din Europa, fără a fi o forță economică a lumii sau a avea un impact clar demonstrat asupra întregului sistem actual de burse. Mai important, sincer și direct, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! De exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum aproape 7 miliarde RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul de cercetare-dezvoltare-inovare din țară.

Măsurile raționale și decente pe care le văd sunt următoarele:

• Păstrăm doar două categorii de burse. Burse sociale, pentru asigurarea incluziunii, unde păstrăm și burse pentru mame minore, în aceeași logică. Burse de merit, până la maxim 15% dintr-o clasă, cu condiția unui minim de 9 la medie. După reorganizarea olimpiadelor/competițiilor, voi mări premiile pentru câștigători.

• Bursele se vor acorda doar pe perioada în care elevii sunt la școală, adică în timpul procesului educațional.

• Acolo unde legea ne obligă să ne raportăm la salariul minim din economie, vom face asta în funcție de salariul net, nu de salariul brut, având în vedere că bursele nu sunt impozitate.

• Bursele sociale vor trebui acordate prin instituțiile locale de asistență socială, conform unei metodologii inițiate de Ministerul Educației și Cercetării, iar profesorii și Ministerul Educației și Cercetării vor avea în grijă doar aspectele educației.

Astfel definim corect „incluziunea” și „meritul”, fără a le distorsiona sensurile corecte, iar copiii nevoiași vor fi protejați prin burse sociale, iar cei foarte performanți vor fi sprijiniți cât putem acum. Odată făcute aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că creșterea graduală a bugetului în anii următori va aduce resurse suplimentare.

Norma didactică

• Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată fi crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex: cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES în clasă etc.), pe care o voi discuta tot cu partenerii dialogului social.

• Deductibilitățile pentru vechime vor fi posibile din timpul nepredat al normei.

• Reducerea pentru funcțiile de conducere va fi de aproximativ 30%, diferențiată în funcție de responsabilități și trebuie, ca regulă, să fie incompatibilă cu plata pe oră.

• Plata pe oră se face pe baza timpului total de muncă (40 de ore pe săptămână), astfel încât valoarea unei ore plătite pe oră să nu depășească valoarea unei ore de muncă normală.

• În învățământul superior, limita de 16 ore echivalent va deveni 18, pentru a ajuta universitățile să se încadreze în bugetul alocat.

Concentrațiile/combinațiile educaționale

• Numărul de clase/serii va fi optimizat, dar nu prin închiderea școlilor mici din zonele rurale, ci printr-o logică și strategie care vor fi discutate separat cu autoritățile locale și comunitățile, ținând cont de necesitatea unui minim de calitate a serviciului educațional.

• Accesul la școlile din mediul urban, în special în zonele defavorizate, va fi sprijinit prin burse și transport.

• Va exista o restructurare a programelor școlare astfel încât să se optimizeze resursele, cu sprijinul consiliilor locale și regionale.

Cercetarea

• Bugetul pentru cercetare trebuie să crească, dar cu transparență și criterii clare de alocare a resurselor, printr-un proces competitiv.

• Vor fi încurajate parteneriatele public-private în cercetare și inovare.

• Se vor susține cercetările aplicative cu impact economic și social direct.

• Se va păstra și se va dezvolta infrastructura de cercetare națională.

• Se va promova implicarea tinerilor cercetători și a studenților doctoranzi în proiecte de cercetare.

În concluzie, rămân deschis la dialog și colaborare pentru a reuși să implementăm împreună aceste reforme, pentru binele educației, cercetării și societății românești în ansamblu.

Stire publicata in ZN cu ajutorul ZN PR & EVENTS