Muzeul Orsay celebrează 150 de ani de impresionism printr-o expoziţie-eveniment
Tablouri de Monet, Manet, Renoir, Cézanne, Degas, Sisley şi Morisot, unele dintre ele capodopere rareori împrumutate, alături de o experienţă spectaculoasă şi interactivă de realitate virtuală sunt punctele de atracţie ale unei expoziţii-eveniment inedită organizată la Muzeul Orsay din Paris pentru a marca 150 de ani de impresionism, scrie AFP.
Aproape 160 de opere (tablouri, pasteluri, desene, sculpturi, gravuri etc), printre care numeroase împrumuturi excepţionale din străinătate, sunt reunite sub genericul ”Paris 1874. Inventer l’impressionnisme”.
Circa 20 dintre ele provin din Statele Unite, iar expoziţia va fi prezentată începând cu luna septembrie la National Gallery of Art din Washington, co-organizatoarea evenimentului. Printre acestea se numără ”Boulevard des Capucines”, de Claude Monet (Kansas), ”Classe de Danse”, de Edgar Degas (MET New York), ”Le Chemin de Fer” şi ”Le Bal de l’Opéra”, de Edouard Manet (Washington).
O experienţă de realitate virtuală însoţeşte expoziţia în format fizic (26 martie-14 iulie) şi îşi aşteaptă publicul până pe 11 august pentru a permite şi vizitatorilor veniţi în capitala Franţei pentru Jocurile Olimpice să o poată admira, a informat muzeul.
Rezultat al recentelor sale cercetări, muzeul Orsay, templu mondial al impresionismului, a dorit să reconstituie un eveniment punctual din istoria artei: ”prima expoziţie impresionistă inaugurată la Paris pe 15 aprilie 1874, în atelierul fotografului Nadar” (pe numele său real Gaspard Félix Tournachon), a explicat pentru AFP Sylvie Patry, curatoare a expoziţiei alături de Anne Robbins.
La acea vreme, mişcare nu purta încă acest nume. Era o expoziţie independentă, organizată de un grup de circa 30 de artişti din toate mediile, care doreau să se elibereze de reguli şi de cărările bătute.
A fost ”un fiasco economic” (patru tablouri vândute din cele 200 expuse), dar o rampă de lansare pentru aceşti artişti, al căror stil va revoluţiona pictura, potrivit curatoarelor expoziţiei.
Un critic de artă a botezat, sarcastic, acest stil ”impresionist”, referindu-se la tabloul ”Impression, soleil levant”, una din creaţiile lui Claude Monet expuse cu acest prilej, a subliniat Sylvie Patry. Tabloul înfăţişează portul Le Havre (nord-vestul Franţei) la răsăritul soarelui, iar în fundal, o sferă portocalie iese în evidenţă pe fundalul ceţii şi al reflexelor albăstrui ale mării.
Echipaţi cu căşti de realitate virtuală, vizitatorii pot retrăi seara în care a fost vernisată expoziţia din 1874.
Timp de aproape o oră, vizitatorii pot colinda pe două etaje printre Renoir, Monet, Degas, Pissaro, Cézanne şi operele lor, printre care cele ale unei femei, Berthe Morisot.
”Circa 100 de căşti pentru realitatea virtuală sunt puse la dispoziţia publicului într-un spaţiu de circa 550 de metri pătraţi, care poate primi până la 80 de persoane simultan, în mici grupuri de trei până la şase persoane”, potrivit lui Agnes Abastado, şefa serviciului de dezvoltare digitală a Muzeului Orsay şi al Muzeului Orangerie.
Această experienţă, uimitoare prin precizia realităţii iluzorii pe care o creează, reconstituie astfel foarte precis momente din spaţiul exterior: agitaţia de pe malurile Senei, balconul din care Monet a pictat Portul Havre, o stradă din Paris pe care circulă trăsuri, precum şi falezele din Etretat, Normandia (nord-vest), unde un căţeluş se îndreaptă spre şevaletul unei femei-pictor care stă cu spatele.
La fel ca şi în expoziţia fizică, vizitatorul este poftit în Salon, ”expoziţia oficială incontestabilă a artei contemporane din acea epocă, cu un juriu ale cărui gusturi sunt mai degrabă conservatoare”, a spus Patry.
”Franţa ieşea din războiul franco-german de la 1870 învinsă de Prusia şi dintr-un război civil mortal pe timpul Comunei din Paris. Era aşteptat artistul care să redea o poveste. Impresioniştii vor să picteze lumea aşa cum e aceasta, în plină transformare. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, avem industrie, marile oraşe, globalizare şi se credea că pictura trebuie să reflecte această lume modernă”, a mai precizat specialista.
”Îi interesează subiecte noi: căile ferate, turismul, lumea spectacolelor şi pun în centrul picturii lor senzaţia, impresia, momentul prezent. Ies din ateliere şi din reguli, pictează în lumină naturală”, a mai adăugat ea.
Sursa: AGERPRES
