Ziarul News: Declarații de presă susținute de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul finanțelor, Tánczos Barna, după întâlnirea de lucru de la Ministerul Finanțelor
Marcel Ciolacu: Am avut o întâlnire cu domnul ministru, cu întreaga echipă de consilieri, secretari de stat și cu doamna președinte ANAF. Am stabilit indicatorii pe care o să-i prezinte domnul ministru în ședința de guvern de joi, este un pas premergător aprobării legii bugetului de stat. Am făcut și un calendar împreună şi am stabilit foarte clar că, până la sfârșitul lunii, o să trecem legea bugetului prin Guvern și o s-o înaintăm Parlamentului, astfel încât, în prima săptămână din sesiunea parlamentară din februarie, legea bugetului să fie aprobată. Vom rămâne cu deficitul de 7% la sfârșitul anului, așa cum am convenit cu Comisia şi, de asemenea, vom rămâne cu ținta de 7% din PIB pentru investiții. Cu alte cuvinte, vom crea un echilibru între investiții, ținând cont că acești doi ani vor fi, ca și anul 2024, doi ani cu o pondere foarte mare în investiții, având finalizarea PNRR-ului, până în anul 2026. Nominal, creștem de la 120 de miliarde, cât au fost investițiile în 2024, la aproximativ 132 de miliarde. Am stabilit, la fel cum am promis înainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici și medii, până la începutul acestui an, cu o suplimentare și cu o majorare pe tip one-off până vom vedea execuția bugetară la prima rectificare, când se va analiza dacă se poate, astfel încât să nu afectăm investițiile prevăzute mai ales în PNRR, unde există cofinanțări foarte mari – de exemplu în zona transporturilor, s-a ajuns la cofinanțări de aproximativ 60% – dacă bugetul de stat își permite indexarea din luna septembrie. Este o abordare prudentă a ministrului finanțelor și cred că e o abordare corectă pentru orice ministru de finanțe – și îl felicit pe domnul ministru pentru această abordare -, astfel încât vom vedea, cum zice un clasic în viață, pas cu pas în funcție de execuție și de venituri.
Am avut o creştere a veniturilor anul trecut de la 27% – acel 27 consacrat, de altfel, mai mulţi ani de zile – la aproximativ 29,6%. Cred că, până la final, va fi un 30,1% și, pentru prima oară, România va avea venituri din PIB care încep cu cifra 3; în continuare, domnul ministru a stabilit un nivel de 29,6% venituri din PIB. Asta înseamnă că, din jalonul 206, am şi îndeplinit acea solicitare prevăzută în PNRR, de a crește veniturile din PIB cu minimum 2,5 puncte procentuale, noi negociind de fapt o reducere la 1,1 puncte procentuale creştere venituri, rămânând ca, în jalonul 207, cel din cererea de plată numărul 5, să facem echilibrarea. Continuăm cu ajutoarele de stat, vom solicita și Consiliului Concurenței să ne spună care este nivelul pe fiecare program punctual, cum este INVESTALIM; vom continua cu el, vom continua cu materialele de construcții, dar, în funcție de randament și de locurile de muncă nou create, vom vedea care au fost cele mai eficiente. Eu cred că cel mai bine ar fi ca acestea să fie focusate numai la Ministerul de Finanțe – și să existe o conlucrare între ministere – fiindcă cele mai eficiente au fost cele gestionate de către Ministerul de Finanțe până acum. Cu alte cuvinte, o să întoarcem în economie minimum de 2% din PIB. Eu sper că o să întoarcem în economia reală în jur de 5% din PIB. Îl invit pe domnul ministru, apoi vă vom sta la dispoziție cu întrebări.
Tánczos Barna: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru. În primul rând, bine ați revenit la Ministerul Finanțelor, pentru că aţi fost și cu alte ocazii cu siguranță. Este o abordare într-adevăr prudentă și normală a construirii bugetului, pe care o prezentăm astăzi și la care am lucrat zilele trecute, săptămânile trecute.
Mulţumesc foarte mult pentru modul în care încercaţi să găsiţi soluţii pentru toate domeniile din economie și pentru toate categoriile sociale care au nevoie de sprijinul statului, astfel încât atât cei din sectorul bugetar, cât și pensionarii și celelalte sectoare să primească fondurile necesare pentru funcționare; în același timp, să putem asigura un control riguros al cheltuielilor, astfel încât să putem respecta angajamentele pe care le-a luat România față de partenerii europeni. Un guvern pro-european trebuie să-și respecte, în primul rând, angajamentele față de Comisia Europeană și față de partenerii europeni, şi aici România s-a angajat ca, până la sfârșitul anului 2025, să se încadreze într-un deficit de 7%. Este principala provocare pentru mine, ca ministru al finanțelor, ca eu să mă asigur că acest angajament al României să fie respectat. Construim bugetul prudent pe partea de venituri, fără să exagerăm și fără să includem venituri nerealizabile sau foarte greu realizabile, astfel încât deficitul să se bazeze pe o analiză prudentă a veniturilor și pe un control cât mai riguros, pe partea de cheltuieli. Salut încă o dată decizia Guvernului din decembrie prin ordonanța de ajustări multisectoriale; a fost piatra de căpătâi a construirii bugetului, prin care s-au creat premisele elaborării bugetului pentru anul 2025. Planul fiscal-bugetar pe termen mediu asumat de România prevede, pentru anul acesta, un deficit bugetar de 7%, iar pentru următorii 7 ani o reducere progresivă a deficitului bugetar până la 3%. Acest angajament nu trebuie respectat doar acum; ceea ce construim pentru 2025 trebuie să aibă impact și pentru anii următori, astfel încât, pe partea de investiții, să nu reducem sumele alocate pentru investiții, să creștem constant aceste sume și să asigurăm, cel puțin la nivelul deficitului, finanțarea investițiilor în România – domnul prim-ministru a și menționat acest lucru, pe de altă parte, să nu exagerăm pe partea de venituri nerealizabile și să nu ajungem în situația în care diferența trebuie acoperită din împrumuturi. Investițiile vor depăși, așa cum a spus și domnul prim-ministru, 130 de miliarde, se pot apropia și de 140 miliarde; finalizăm astăzi calculele în baza discuțiilor pe care le-am avut și vom veni în guvern cu indicatorii, cu limitele care trebuie aprobate înainte de prezentare bugetului. Bugetul asigură o finanțare consistentă pentru Educație și asigurăm plata salariilor la nivelul anului 2024; pentru Sănătate asigurăm finanțarea Casei de Sănătate pentru a avea serviciile medicale asigurate tot anul, și salariile plătite la nivelul asumat de Guvern. La Apărare, asigurăm minimul de 2% din PIB și asigurăm și investiții strategice în sectorul industriei de apărare, pentru că România are, pe de o parte, contracte deja semnate, angajamente luate, pe care trebuie să le respectăm. Agricultura și economia nu sunt uitate. Agricultura are finanțare pentru programele menționate adineauri şi economia. La fel, Ministerul Economiei are finanțare pentru programele pe care dorește să le implementeze. Încă o dată, este un buget cumpătat, am pornit de la tăierea cheltuielilor statului și putem să asigurăm încadrarea în 7% deficit.
Anul 2025 este un an al solidarității și din punctul de vedere al unităților administrativ-teritoriale. Vom avea un fond al solidarității la nivel național, nu doar la nivel județean, la care vor contribui toți pentru a ajuta comunele mici să-și îndeplinească obiectivele minime de la nivelul unităților administrativ-teritoriale și să poată să ofere serviciile pe care trebuie să le ofere. Vom intra, la un moment dat, probabil, și pe discuțiile de reorganizare și de regândire a serviciilor publice de la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Este prematur să intrăm acum în detalii. Ceea ce trebuie să facem noi acum e să ținem sub control cheltuielile, să asigurăm veniturile la nivelul minim pentru a asigura aceste servicii. Foarte pe scurt, acestea sunt cifrele macro. Așteptăm întrebările și, vă rog, domnule prim-ministru.
Reporter: Bună ziua! Aș avea o întrebare prima oară pentru dumneavoastră, domnule premier. Plafonarea prețurilor la energie și gaz, această măsură s-ar putea extinde pentru o perioadă de trei sau șase luni, să fie o perioadă de tranziție în actuala sa formă? Există bani în buget pentru așa ceva?
Marcel Ciolacu: Ce vă pot spune cu certitudine este faptul că am abordat și chestiunea datoriilor care sunt în acest moment, le-am prevăzut pentru a le stinge în bugetul de stat, atât la Ministerul Energiei, cât și la Ministerul Muncii, fiindcă știți cele două componente. Cu certitudine, Guvernul României va lua măsuri astfel încât zona de plafonare către consumatori și către economie să fie menținută.
Reporter: Pentru vulnerabili sau pentru toți?
Marcel Ciolacu: Și vulnerabili și zona de economie.
Reporter: Dar pentru ce perioadă, domnule premier?
Marcel Ciolacu: Vom încerca să acoperim tot anul. Vom veni, împreună cu domnul ministru al energiei, cu toate detaliile. În acest moment, lucrează la nivel guvernamental toți cei trei vicepremieri împreună cu ministrul energiei și vom veni cu soluții. De asemenea, Comisia, după cum bine știți, trebuie să ne spună ce nu a funcționat și unde sunt problemele, și mai avem și o decizie a CCR-ului pentru care așteptăm motivarea. Nu putem lua o decizie până nu avem toate informațiile.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să clarificăm niște declarații. Ați spus că Banca Mondială analizează creșterea TVA și comasarea CASS cu impozitul pe venit, nu Guvernul României. În planul fiscal scrie foarte clar că Banca Mondială oferă scenarii din care Guvernul alege. Guvernul analizează scenariile Băncii Mondiale?
Tánczos Barna: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. E o ocazie bună să clarificăm câteva aspecte. Fraza a fost lungă și exact așa a început: Banca Mondială a analizat mai multe scenarii, inclusiv pe acele scenarii despre care am vorbit atunci.
În momentul de față, pe construirea bugetului nu analizăm nicio altă variantă decât păstrarea impozitelor la nivelul la care sunt acum și încadrarea în 7%. După construirea bugetului, vom avea întâlnire cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială, dar este în momentul de față prematur să discutăm despre acele detalii.
Mulțumesc.
Marcel Ciolacu: Noi avem o reformă fiscală de implementat pe care și-a asumat-o România, nici Ciolacu, nici /…/ ea a fost asumată în PNRR în cererea de plată numărul patru. Și pe această reformă fiscală normal că s-au făcut analize și de către Comisie, și de către Guvernul României, și de către Banca Mondială, care este unul dintre consultanții la care a apelat Guvernul României, respectiv Ministerul de Finanțe. Normal că se lucrează pe scenarii. … De ce nu mărim TVA-ul? Reprezint un partid social-democrat. În primul rând, efortul ar fi mutat în mod egal la toți românii, indiferent de venituri. Efort însemnând o scădere a puterii de cumpărare. Eu acest lucru nu-l fac și mă bucur mult că și domnul ministru spune același lucru. Mai mult, după această perioadă de consum și de creșteri salariale și în zona bugetară, avem și o creștere a salariului minim, am avut și recalcularea pensiilor, normal că a fost un consum mult mai mare. Și am avut și sărbători, a fost un consum mult mai mare în societate, a fost și o perioadă cu concedii, dar de acum consumul va mai scădea și, automat, va scădea și inflația. Eu nu văd o justificare de scumpire a produselor în acest moment, pentru că nu s-a scumpit nici energia, nici combustibilii, pentru ca o parte din acciză se întoarce la transportatori. Deci am intrat într-o zonă de calmare macroeconomică și interesul nostru principal este de scădere a inflației. O creștere a TVA-ului cu un punct procentual aduce automat o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale, deci lucru exclus.
Reporter: Și în 2026?
Marcel Ciolacu: Deci excludem o dată pentru totdeauna o creștere a TVA-ul. Vom veni în reforma fiscală cu alte măsuri. Construcția bugetului, pe care a făcut-o domnul ministru cu întreaga echipă a domniei sale și am discutat-o acum, a fost făcută fără a avea creșteri de taxe și impozite anul acesta, decât cu acele excepții scoase la acest început de an, odată cu celebra ordonanță „trenuleț”. În rest, din punct de vedere fiscal, va fi o perioadă predictibilă, de minimum șase luni. Deci am avea un termen de până la 1 iulie cu ce va însemna viitorul. Știți foarte bine că orice măsură fiscală are un delay de un an de zile, fiindcă se raportează la anul fiscal anterior. Deci, dacă vor fi modificări, vom vorbi de aplicarea lor prin anul 2026. Asta ca să lămurim.
Reporter: Domnule premier, în anul 2026 am putea să vedem că se aplică impozitul progresiv peste anumite venituri, peste un anumit prag.
Marcel Ciolacu: Nu a luat nimeni nicio decizie.
Reporter: Nu, dar aţi avut acest scenariu în analiză, nu doar o dată ați vorbit despre el și a reapărut din nou pe masă.
Marcel Ciolacu: Eu știu că am promis că anul acesta, sub nicio formă nu se va umbla la cota unică, lucru pe care l-am discutat și cu domnul ministru astăzi. Noi estimăm o creștere economică de 2,5%. Nominal, PIB-ul României va crește cu aproximativ 150 de miliarde, mai mare decât 2,5, fiindcă e intervenția deflatorului. Nu mărim și nu renunțăm la cota unică anul acesta sub nicio formă. Cu această creștere economică, ne încadrăm totuși între primele state din Uniunea Europeană din punct de vedere al creșterii economice. România nu a intrat în recesiune și, după părerea mea, nu va intra, dacă nu se întâmplă ceva peste voința noastră. Vom vedea dacă va fi în viitor o impozitare progresivă, pe ce sector, când se va impune acest lucru, când economia și mediul de afaceri își permit acest lucru. E o schimbare de fond.
Reporter: Aţi spus că, /…/ în urmă, sunt anumite sectoare. Asta înseamnă că impozitarea progresivă ar putea să fie doar în anumite domenii?
Marcel Ciolacu: Nu, eu nu am spus acest lucru. S-ar putea să nu fie. Dacă specialiștii ajung la o concluzie că este mai bine să rămânem cu cotă unică, rămânem cu cotă unică. O impozitare progresivă pe venituri excepționale cred că da, este peste tot…
Reporter: De când asta?
Marcel Ciolacu: Nu știm. E un scenariu de lucru.
Reporter: Vorbiți de anul trecut și chiar de mai mult timp despre impozitarea veniturilor excepționale /…/
Marcel Ciolacu: Da, sunt social-democrat și eu sunt unul dintre cei care cred în impozitarea progresivă, care a rămas la două-trei state din cadrul Uniunii Europene, state care nu pot fi comparate cu România ca mărime.
Reporter: O singură precizare…
Marcel Ciolacu: Acum, dacă îmi cereţi să fac politici, de genul celor din Estonia, care are o populație de 10 ori mai mică decât România, nu-mi cereți acest lucru, fiindcă nu o să-l fac. În schimb, cu prudență și cu dialog și, scuzați-mă, domnule ministru, atât cu Comisia, că şi cu mediul de afaceri, dar în primul rând și cu partenerii de guvernare vom veni cu cele mai bune măsuri.
Tánczos Barna: Daţi-mi voie, o secundă! În primul rând, trebuie subliniez ceea ce a spus domnul prim-ministru: România are o economie stabilă, are o economie robustă. Şi sunt câţiva indicatori macroeconomici care sunt pe creştere constantă. Avem creşterea constantă a PIB-ului, avem creşterea constantă a colectării, avem creşterea constantă a procentului veniturilor la buget din PIB. În acelaşi timp, avem o reducere constantă a inflaţiei, încasările ANAF în valoare nominală și reală cresc an de an și vom pune și mai multă presiune pe ANAF pentru a asigura și o îmbunătățire calitativă, pentru a reduce gap-ul de TVA. Toți acești indicatori, inclusiv deciziile politice de înghețare a salariilor pentru a ține fondul de salarii sub un control constant, duc către o abordare prudentă, dar realist vorbind, avem șansa să avem la nivelul anului 2025, fără problemă, o încadrare în deficitul de 7%.
Reporter: Pentru că dvs. vorbiţi despre îngheţarea veniturilor şi spuneţi că trebuie să avem o politică prudentă…
Marcel Ciolacu: Să ne încadrăm în aceeași anvelopă pentru o consolidare macroeconomică. Cu alte cuvinte, România nu-și mai permite o mărire a anvelopei de cheltuieli, nici pe bunuri, nici pe bunuri și servicii, nici pe cheltuieli. „One-off”-urile către zona socială sunt un lucru corect…
Reporter: Reporter: Dar aţi vorbit totuşi despre indexarea pensiilor. Ce valoare ar putea avea? La cât să se aştepte pensionarii?
Marcel Ciolacu: … fiindcă acest lucru duce la o echitate socială. Nu poți gestiona o țară fără o echitate socială. Nu poți să lași niște oameni în grad de sărăcie extrem. Şi de aici am venit cu acest echilibru.
Reporter: Domnule premier, ați vorbit despre aceste ajutoare one-off. Care ar fi valoarea, cât ar putea să primească pensionarii și care ar fi impactul? Ca să știm /…/
Marcel Ciolacu: Sunt ferm convins că această discuție o voi avea cu domnul ministru, împreună cu Ministerul Muncii.
Reporter: Nu aţi făcut nici o /…/
Marcel Ciolacu: Am început să avem anumite discuții și să ne uităm la anumiți parametri. Împreună cu ministrul muncii, vom avea toată această discuție și, până vom merge cu bugetul de stat în Parlament, această hotărâre va fi luată.
Reporter: De când ar urma să se aplice aceste măsuri, când /…/ ajutoare?
Marcel Ciolacu: După aprobarea bugetului, normal.
Reporter: După aprobarea bugetul, deci în februarie, martie
Marcel Ciolacu: Nu, după imediat după aprobarea bugetului. Va fi o intervenţie eşalonată.
Reporter: Domnule ministru, dumneavoastră știți să ne spuneți aproximativ care ar fi impactul sau la ce valoare v-ați gândit?
Tánczos Barna: Vă pot spune că valoarea o să asigure încadrarea tuturor cheltuielilor în deficitul bugetar de 7%. Căutăm într-adevăr soluții pentru mai multe sectoare, inclusiv pentru Ministerul de Interne, pentru problemele de acolo, inclusiv pentru aceste one-off-uri, dar rolul și obligația mea ca ministru al finanțelor este să găsesc soluțiile în așa fel încât să nu depășim ținta de 7% din deficit, în condițiile de estimare prudentă a veniturilor.
Reporter: Secretarul general al NATO a spus zilele trecute că dacă nu alocăm suficienți bani pentru apărare, ar trebui să începem să învățăm cu toții limba rusă. Vreau să știu ce buget va avea Ministerul Apărării în acest an și când vom fi pregătiți să alocăm trei sau 4% din PIB pentru apărare?
Marcel Ciolacu: Să știți că vreau să finalizez întâi cu limba engleză, de limba rusă nu am de gând să mă apuc.
Reporter: N-ați învățat-o la școală?
Marcel Ciolacu: A fost o glumă.
Reporter: Dar cât veţi aloca pentru apărare? 5% a cerut Mark Rutte şi spunea că toate ţările ar trebui să facă asta. Ministrul finanţelor vorbea despre 2%….
Marcel Ciolacu: Minimum 2%. Ministrul finanţelor a spus minimum 2% .
Tánczos Barna: Am spus că va avea minim 2%, buget care asigură buna funcționare a sistemului de apărare, care asigură investiții solide în industria de apărare și care cu siguranță poate să pregătească România pentru orice situație la care ne așteptăm sau nu ne așteptăm. Obligația noastră, încă o dată, pe acest domeniu este să asigurăm funcționare, să asigurăm dezvoltarea capacității și să asigurăm dezvoltarea industriei de apărare, care este o oportunitate uriașă.
Reporter: /…/ imperativ? România poate să asigure…
Marcel Ciolacu: Avem o rugăminte, haideți să ajungem, când va fi vorba de 5% atunci vom discuta şi vom veni iarăşi în faţa dvs. Domnul ministru a spus – și sunt ferm convins că, la fel ca și mine, ați fost foarte atenți – că vom asigura un minim 2% plus o componentă importantă de investiții în zona industriei de apărare. Atât eu, cât și ministrul apărării și domnul ministru al Finanțelor, ne dorim să fie produse pe teritoriul României cât mai multe componente sau capabilități necesare înzestrării Armatei României. Asta înseamnă că trebuie un efort bugetar de a aduce aceste investiții. Şi vă dau un singur exemplu, este viitoarea fabrică de pulberi care este în traseul estimat în acest moment.
Tánczos Barna: Daţi-mi voie să completez cu ceva: tot la capitolul evoluții pozitive putem să bifăm și evoluția companiilor din industria de apărare în anul 2024. Multe dintre ele au înregistrat un rezultat operațional pozitiv pe anul 2024, care este deja un semnal foarte bun. Unele dintre ele încă n-au reușit să acopere pierderea reportată din anii precedenți, dar sunt deja trei companii care au reuşit inclusiv acest lucru, adică pierderile reportate din anii precedenți sunt acoperite de profitul din 2024, și acolo căutăm soluții pentru acele companii care dau semnalul clar de reorganizare, de eficientizare, de valorificare pe piață a produselor și care au perspective bune de evoluție. Cu siguranță, inclusiv bugetul din 2025 va avea soluții pozitive, pentru aceste companii.
Marcel Ciolacu: Am avut cu domnul ministru o analiză pe companiile de stat și componenta de arierate și urmează ca doamna președinte a ANAF-ului să ne dea o situație detaliată. Nu vă ascund că, după o analiză, în funcție de domeniul în care funcționează fiecare companie, la ce minister, dacă sunt companii care înregistrează pierderi în ultimii cinci ani și nu se vede nicio restructurare și niciun plan de redresare a acelor companii, părerea mea este că se poate intra în zona de insolvență și să închidem aceste capitole, dacă de atâția ani nu se poate. La fel vom proceda și în cazul altor mari companii care funcționează pe teritoriul României, care sunt pe pierderi de 10-15 ani și nu înțelegem de ce tocmai în România nu fac niciun fel de profit, sunt ferm convins că ne vom uita foarte atent, împreună cu Ministerul de Finanțe, pe sumele de transfer.
Reporter: Reorganizarea administrativ-teritorială, în ce stadiu sunt discuțiile? Sunt foarte multe voci care critică această măsură, spun că nu ar trebui să fie făcut un calcul matematic. Sunt localități, spre exemplu, în vârf de munte, care n-ar putea să fie comasate…
Marcel Ciolacu: Dar nu a spus nimeni că facem un calcul matematic. Acest lucru l-am și avut în discuție. Mă uit la domnul vicepremier, fiindcă am fost președinții de…co-președinții coaliției și vicepremierii și aceasta a fost abordarea. Eu să acționez ca pe timpul comunismului, paușal, n-o s-o fac niciodată.
Reporter: Pe cât timp ar putea să se întindă această discuție?
Marcel Ciolacu: Părerea mea ca să aibă aplicare la viitoarele alegeri. Eu mi-am făcut un grup de lucru în interiorul partidului. Sunt ferm convins că și colegii mei vor face același lucru. Ea este totuși o reformă structurală, ea trebuie discutată, ea trebuie prezentată, trecută prin Parlament și făcută de această dată, nu pe colțul mesei, pompieristic sau electoral. România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, cum are nevoie și de o reformă bugetară, cum are nevoie și de o reformă și o analiză a companiilor de stat. Intrăm într-o altă eră. Ne adaptăm ei. Vom avea acest echilibru macroeconomic și România se va putea dezvolta cel puțin în ritmul de anul trecut.
Reporter: Domnule premier, legat de subiectul anterior, secretarul general al NATO a propus ca țările membre NATO să ia în calcul să direcționeze o parte din banii de la pensii și sănătate pentru bugetul Apărării, ca acesta să crească. Ar lua în calcul României această variantă?
Marcel Ciolacu: Haideţi să vedem. Momentan, sunt discuții, am văzut și declarații publice. Ultima discuție cu domnul Rutte, știți când am avut-o, n-am avut de atunci. Totuși, abordarea în interiorul NATO se face de către toate statele membre NATO. Secretarul general este cel care integrează. Presupun că sunt discuțiile și propunerile venite și după ce a avut o discuție cu președintele ales al Statelor Unite. Ştiți foarte bine că și eu am avut o discuție telefonică cu o oră sau două mai devreme împreună cu primul ministru Viktor Orbán, de a avea președintele ales o discuție cu domnul secretar general Rutte. Haideți să așteptăm și vom da toate explicațiile; să vedem totuși care este direcția, mai ales că cel mai mare contributor financiar la NATO este partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii. Hai să așteptăm. Pe data de 20, am înțeles că depune jurământul noul președinte ales. Al doilea contribuitor, din punct de vedere al contingentului, după cum bine știți, este Turcia.
Reporter: Bună ziua. Domnule premier, vreau să vă întreb dacă mâine o să aprobați în ședința de guvern acea ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor și dacă candidații independenți vor avea, prin această ordonanță, posibilitatea unor reprezentanți în secțiile de votare.
Marcel Ciolacu: Întotdeauna, candidații independenți au reprezentare în secțiile de votare. Problema e că biroul secției de votare este unul limitat. Nu am inventat eu democrația, cum sunt convins că nici dumneavoastră. În primul rând, în secțiile de votare sunt reprezentate partidele politice parlamentare, apoi cele europarlamentare și, în funcție de numărul din secția de vot, rămâne pentru candidații independenți. Dacă avem 100 de candidați independenți, facem birouri electorale de 100 de membri?
Reporter: Și, domnule ministru, vreau să vă întreb de ce nu s-a lăsat un răgaz măcar de câteva luni de la eliminarea facilităților fiscale, astfel încât angajații din IT, agricultură ș.a.m.d. să nu aibă salariile reduse? Vorbim de parte netă de la 1 ianuarie, la scurt timp după adoptarea ordonanței „trenuleț”.
Tánczos Barna: Anul trecut, într-un timp foarte scurt, a trebuit să luăm câteva decizii grele, a fost una dintre ele, cealaltă decizie s-a referit la microîntreprinderi. Au fost mai multe abordări. La final, pe lângă tăierea celor 126 de miliarde de lei pentru a asigura un venit de 7 miliarde reprezentând cam 5% din efortul public de stat și privat, s-a luat această decizie. Ceea ce a spus și domnul prim-ministru, trebuie să mai subliniez o dată, intrăm pe aceea regulă de șase luni. Nici în 2025, nici în 2026 nu vor mai fi decizii de taxare, impozitare, fără a fi analizate, dezbătute cu partenerii sociali, cu antreprenorii și anunțate cu șase luni înainte. Acesta este un parcurs normal și trebuie să intrăm pe această normalitate începând cu 2025.
Marcel Ciolacu: Mulțumim.
Reporter: Domnule premier, domnule ministru, încă o întrebare. Ați înghețat salariile bugetarilor…
Marcel Ciolacu: N-am înghețat nimic.
Reporter: Bun, au rămas la nivelul /…/
Marcel Ciolacu: Este vreo lege care impune o creștere sau vreo indexare a salariilor în sistemul bugetar?
Reporter: Să spunem doar că au rămas la acel nivel. Austeritatea însă nu este pentru toată lumea. Sunt foarte multe consilii de administrație care și-au mărit și /…/
Marcel Ciolacu: Avem o analiză pe care o s-o prezentăm azi în…
Reporter: Avem unii membri care sunt /…/
Marcel Ciolacu: Avem o analiză în lucru – este aici și șeful cancelariei – pe care am cerut-o pentru a face prezentarea în coaliție și pentru a lua măsurile necesare ca să nu se mai întâmple astfel de lucruri.
Reporter: Ce companii vizați dumneavoastră?
Marcel Ciolacu: Toate. Analizele sunt la toate companiile.
Reporter: ANRE, spre exemplu, are un buget mult mai mare față de /…/
Marcel Ciolacu: La toate companiile. Sunt anumite propuneri de comasări a acestor autorități de reglementare pe o practică europeană. Facem o comparație. De exemplu, eu foarte multe comparații le-am făcut cu Germania și să vedem cum funcționează acolo și vom veni cu legi care vor modifica aceste lucruri.
Reporter: CFR, Transelectrica…
Marcel Ciolacu: România are nevoie de o reformă structurală și ne-am asumat acest lucru toți trei copreședinții, împreună cu cei trei vicepremieri și veți vedea că o ducem până la capăt.
Reporter: Domnule premier, domnule ministru, concret cum se va face reorganizare aparatului bugetar de la ministere la agenții ș.a.m.d. Care sunt primii pași și ce discuții ați avut?
Marcel Ciolacu: Primii pași îi va face primul ministru. Vom începe cu o reorganizare și cu o comasare a agențiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a aparatului propriu de funcționare al Guvernului. Eu voi face primele restructurări cu care o să vin în cursul acestei luni. Normal, aștept ca și partenerii să-mi facă o propunere de secretar general al Guvernului, care mai mult ca sigur săptămâna viitoare se va întâmpla acest lucru și e normal să aștept noul secretar general al Guvernului să /…/ O analiză proprie și cu șeful cancelariei am făcut-o și știm ce ne dorim noi./eradu
Reporter: Anul trecut…
Reporter: Anul trecut nu s-au făcut reorganizări?
Marcel Ciolacu: S-au făcut. S-a creat cadrul legislativ…
Reporter: Atât, doar cadrul legislativ…
Marcel Ciolacu: S-a făcut cadrul şi s-au şi făcut anumite reorganizări în fiecare minister. Părerea mea că insuficiente…
Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog s-a discutat în coaliție încă din luna decembrie despre comasarea impozitului pe venit cu contribuția la sănătate, altfel spus, creșterea taxării muncii cu 3% așa cum spunea public liderul UDMR, Kelemen Hunor?
Tánczos Barna: În momentul în care pregătești o coaliție discuțiile în cadrul coaliţiei şi discuţiile pe programul de guvernare sunt un capitol. În momentul în care intrăm pe construirea bugetului și pe angajamentele pe anul 2025, vorbim despre altceva. Discuțiile din decembrie sunt un capitol închis din punctul meu de vedere. Din moment ce am intrat pe construirea bugetului, discutăm strict de structura impozitelor și taxele care sunt astăzi valabile, care nu vor suferi modificări. Mulţumesc.
Reporter: Vom aduce încasări de 26,2%, 26 de miliarde din reforma fiscală anul acesta, așa cum ne-am asumat în planul fiscal?
Tánczos Barna: Deci, vom aduce încasări suplimentare mai mult decât 26 de miliarde, o să vedeți și în construcția bugetului de la ANAF și țintele pentru ANAF o să fie stabilite în așa fel încât să avem, din veniturile asigurate, încadrarea în 7%, fără modificarea impozitelor. Şi o să vedeți la momentul oportun care sunt cifrele, o să aibă ANAF ținte și pe încasări, și pe recuperare de creanță astfel încât deficitul de 7% să fie atins fără modificări de taxe și impozite.
Reporter: Aţi zis că nu cresc taxele și impozitele. O ultimă întrebare: vă dați demisia dacă vor crește anul acesta taxele și impozitele?
Tánczos Barna: Aș vrea să evit această abordare, sincer, pentru că mie nu-mi place nici întrebare cu dacă răspund cu funcția,.. nici cu tatuajul. (…) Când eu spun că atâta timp cât sunt eu ministru a finanțele nu cresc taxele, acest lucru înseamnă exact ceea ce spun. (…)Atâta timp cât sunt eu, nu cresc taxele. Completez: în 2025, dacă duc mandatul până la sfârșit, mergem pe taxele și impozitele actuale. Ok. Ca să fie foarte clară….
Realizator: Şi în 2026, e posibil să crească de la 1 ianuarie?
Marcel Ciolacu: Mulţumim!
Tánczos Barna: Sunt foarte multe lucruri posibile, inclusiv să nu mai fim la guvernare. Sunt foarte multe posibile, o să vorbim la momentul oportun.
Marcel Ciolacu: Mulţumim încă o dată!
Reporter:. O clarificare aş dori tare mult. Domnule ministru, mai rămâneți câteva momente, vă rugăm.
Tánczos Barna: Mulţumesc mult!
Reporter: Construcţia bugetului se face pe o inflație redusă cu zero cinci puncte procentuale?
Tánczos Barna: Pe 3,5%. Deflatori de 5, inflaţie de 3,5.
Reporter: Şi aş insista. Dacă spuneați că subiectul este închis pentru 2025, cu mărirea de taxe și impozite, pentru 2026 rămâne această variantă cu comasarea impozitului cu contribuția la sănătate?
Tánczos Barna: Discuţia despre planul fiscal e o discuție prematură. Nu am intrat în discuții nici cu Banca Mondială, nici cu Comisia pe aceste aspecte, nici pe planul fiscal pentru 2026 – 2030, 2031. În momentul în care începem acele discuții, venim cu detalii. Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, legat de profesori, aceștia amenință din nou cu proteste și spun așa: că în 2023, când au ieșit în stradă, li s-a promis încă o majorare în acest an, în 2025, că dacă nu vor primi, şi probabil nu pentru că nu au auzit să fie cuprinsă această majorare în buget, atunci fac grevă. Cum le răspundeți?
Tánczos Barna: Cred că majorările din 2024 sunt semnificative. (…) Obiectivul meu este să putem asigura plata acelor salarii în 2025. Este un an special din acest punct de vedere, cu foarte multe influențe din 2024, obiectivul nostru este să putem plăti și pensiile, și salariul la nivelul acela. Mulțumesc mult!
